Într-o  cronică pe care o făceam la volumul I al „ Monografiei comunei Vlăsineşti“, cronică reluată la pagina 3o6 al volumului pe care intenţionăm să-l supunem discuţiei acum, spuneam: „ …aş fi dorit o aplecare mai mare pe aspectul etnografic local…“. Se pare că domnul profesor Gheorghe Burac a ţinut cont, astfel că nu a trecut mult şi sub egida Editurii Agata a apărut  volumul al II-lea, „Comuna Vlăsineşti – dăinuiri  etno-folclorice“. Pus sub semnul unei discipline sufleteşti deosebite şi dominat... 

    1. Stai mereu în plină lumină, dar să ai ştiinţa să cultivi penumbra şi chiar obscuritatea ( Mircea Mihăieş ); 2. Să oscilezi ca Arghezi între credinţă şi tăgadă, pentru că „Fericiţi cei care pot tăgădui!” ( Ioana Pîrvulescu ); 3. Fă din Crăciun o sărbătoare mai importantă decât Paştele ( Mihai Zamfir ); 4. Nu citi o carte de filozofie dacă simţi că nu te alegi cu ceva de pe urma ei ( Sorin Lavric ); 5. Fă din neputinţa ta un titlu de mândrie ( Jean-Luc Marion ); 6. Alege generozitatea stângii luminate şi cultura aristocratică... 

EMILIA  ZAHARIA             Emilia  Zaharia, născută Tăzlăuanu, a văzut lumina zilei la 26 ianuarie 1903 în localitatea Botoşani.               Fiica lui Gheorghe şi a Mariei Tăzlăuanu,… …Emilia Zaharia îşi are jumătate din familie originară din Hăneşti. Tatăl, Gheorghe Tăzlăuanu era fiul lui Toader şi al Mariei, fiica preotului Mihail din Hăneşti. Mama, Maria Tăzlăuanu era  originară din Botoşani fiind fiica lui Vasile şi  al Mariei Ianovici. Ambii părinţi ai Emiliei  aveau doar 4 clase primare, iar mai târziu  Gheoerghe... 

POEZIA TREBUIE SĂ FIE O BUCURIE PE CARE OMUL TREBUIE SĂ ŞI-O OFERE   – Dialog cu poetul şi scriitorul  GELLU   DORIAN -                   P.U: Domnule Gellu Dorian, ce mai înseamnă poezia pentru un om ajuns la cincizeci şi cinci de ani, într-o lume în care, se pare, că numai de poezie nu mai are nevoie?             G.D: Lumea de acum are nevoie de poezie la fel de mult ca lumea de acum două mii de ani. Numai că altele sunt proporţiile şi altele aşteptările, chiar dacă, pentru un cunoscător de poezie, deosebiri între stările... 

Am citit undeva că un pictor n-ar trebui să picteze numai ce vede în faţa lui, ci şi ceea ce vede în el însuşi. De aici pleacă Traian Apetrei în dialogurile lui, de la o radiografie a interiorului său pe care îl extrapolează partenerului, trecând abil de la un gând la altul, de la o idée la alta, de la o trăire la alta, de la o complexitate minoră ( sic!) la una majoră, dacă se poate spune aşa, permanent trecerile făcându-se către sfere mai largi în care  suntem puşi să identificăm adevărate paradigme. Dincolo de “descoperirile” făcute de părintele...