Pe volumul apărut în 1905 la Minerva, istoricul înscrie o emoţionantă dedicaţie (,,La toţi ai mei care au trăit şi au murit în Botoşani, oraşul naşterii mele”) iar străbunicul Manolachi este evocat ca un autentic spirit tutelar al locului: ,,Tatăl bunicului meu, Manolachi Iorga, fiul lui Iorga cupeţul zis şi Galeongiul, şi al Ecaterinei Costea, a păstrat ca efor partea din pecetea cu păunul care era al negustorilor pământeni”); numit ,,Un oraş românesc”, Botoşaniului i se caută originile în negura istoriei (,,Botăş a fost strămoşul. De la el s-a început viţa... 

  La Liiceanu sentimentul de frică este supus unei abordări interesante, în sensul că o face interdisciplinar cu libertatea. Filozoful crede că frica este de patru feluri: instinctuală (animalică), provocată (autentic umană), liberă (frica învinsă, pornită din curaj), a celuilalt (generatoare de teroare). Analizând frica instinctuală putem sistematiza: 1. se ridică în noi orice am face şi orice am gândi; 2. ne domină de dinaintea noastră şi din adâncul nostru; 3. se naşte în noi nu din iminenţa primejdiei ci din posibilul ei, ştiut, experimentat şi verificat ca... 

Mihai Eminescu la Pomârla Satul Pomârla se află la câţiva kilometri de oraşul Dorohoi, fostă capitală a judeţului cu acelaşi nume. În timpul lui Mihai Eminescu, satul şi moşia Pomârla aparţineau boierului Anastasie Başotă care va înfiinţa aici, în anul 1838, o şcoală unde învăţau cca. 40 de copii de pe moşiile sale. Ioniţă Başotă, tatăl binecunoscutului filantrop de la Pomârla, a ctitorit biserica din Pomârla, biserică unde a şi fost înmormântat. Casele sale din Botoşani au fost vândute statului şi au ajuns sediul Eforiei oraşului Botoşani şi a Judecătoriei... 

  Ador prostia omenească Şi-n fiecare porumbelDin gura care dă să nască Tot mai semeţ s-arată EL.  

  Mai în ziare, pe la colţuri, Şi ades fără motiv, Fac unii să pară totul Exploziv.