Recent, în Sala de Marmură a Teatrului ,,Mihai Eminescu” din Botoşani, s-a pus în circuitul public o carte de pionierat în domeniu: ,,Masoneria botoşăneană – scurt istoric”. Autorul, Ioan Rotundu – Dângeanu, pe lângă cartea amintită are şi alte iniţiative culturale. În august 1993 a lansat săptămânalul ,,Jurnalul de Botoşani şi Dorohoi”, din 1998 a scos cotidianul ,,Jurnalul de dimineaţă” precum şi periodicele ,,Crocodilul de Botoşani”, ,,Jurnalul poliţiei” şi ,,Jurnalul literar”. În acest moment, trei dintre... 

  MIRCEA JUNCĂNARU (1943-1996) -UN POET UITAT ÎN NOAPTEA INFINITĂ-       Cu aproape 10 ani în urmă, mai precis pe 22 aprilie 1996, la vârsta de 53 de ani, a trecut în lumea umbrelor discret, așa cum a fost în viața de toate zilele, poetul și profesorul Mircea Juncănaru. S-a născut în ziua de 3 martie 1943, la Știubieni. A fost licențiat al Facultății de filologie din Iași. A predat Limba și literatura română în mai multe școli din județ și din municipiu. A debutat literar în anul 1967, în culegerea Peisaj sucevean. Nu i-a plăcut publicitatea, n-a... 

  ACADEMICIANUL ALEXANDRU ZUB – ICOANELE DIN SUFLETUL SĂU                   Pentru ca pleiada marilor personalităţi ale culturii noastre naţionale, aureolată de numele lui Mihai Eminescu şi Nicolae Iorga să strălucească şi mai puternic, meleagul botoşănean l-a dăruit ţării şi pe academicianul, de-acuma, Alexandru Zub, preşedinte al Secţiei de Ştiinţe Istorice şi Arheologice a Academiei Române şi director al Institutului de Istorie „A.D.Xenopol” din Iaşi, cel care „ a realizat o operă istorică monumentală, ce-l situează printre... 

  „BIBLIOTECA VORNICENI”               Am avut privilegiul ca, timp de câteva bune decenii, să cunosc toate localităţile judeţului Botoşani – oraşe, comune, sate componente – păstrând în memorie oameni, locuri, întâmplări; ca impresie generală este aceea că o ierarhizare în funcţie de criterii pragmatice ar fi nepotrivită şi că oamenii se simt acasă indiferent de distanţa care îi separă de un centru administrativ şi că în loc de ierarhii se impune sesizarea unui specific care armonizează şi completează datele unui tablou general.... 

  TRIPTIC FOLCLORIC             Dacă acceptăm că primele consemnări ale autorilor antici despre datinile şi obiceiurile populaţiei sedentarizate pe actualul teritoriu naţional fac parte dintr-o incipientă cercetare etno-folclorică, vom concluziona că interesul pentru cultura populară autohtonă este multimilenară. În acest sens, Xenofon consemnează în Anabasis dansurile războinice jucate de traci la ospeţe, Strabon descrie serbările închinate de geto-daci zeiţei Bendis iar Herodot – în ale sale Istorii – se arată impresionat de alte dimensiuni ale...