Apărută la Editura Mănăstirea Sihăstria, în două volume, cartea Arhimandritului Ioanichie Bălan se constituie într-un veritabil periplu istorico-biografic prin lumea călugărilor rugători ai sfintelor noastre mănăstiri, călugări care – cum îi defineşte autorul – ,,n-au fost numai rugători pentru voievozii fondatori, ci ei s-au rugat şi se roagă atât pentru voievozi, cât şi pentru poporul nostru credincios, pentru binefăcători şi pentru răuvoitori, pentru cei fericiţi şi pentru cei nefericiţi, pentru cei care ştiu să iubească şi pentru cei care încă nu ştiu.... 

  Cu Al. Borza, cu dragoste şi durere despre Basarabia          Prof. Ionel Bejenaru          Mare om de ştiinţă, botanist şi geobotanist (ctitor al geobotanicii în ţara noastră), ardelean de origine, Al. Borza (1887-1971) conferenţia la Ateneul Român din Bucureşti, în seara de 9 februarie 1936, pe tema „Basarabia noastră”.     La data aceea, deşi Basarabia era unită cu patria-mamă, România, puţini erau cei care-i înţelegeau rosturile şi istoria. Cel mai adesea, o imagine inexactă, deformată a teritoriului dintre Prut şi Nistru îi ţinea la... 

Întemeietorii revistei au fost P.S. Iacob Antonovici, Tiberiu Crudu, C. Capră, D. Capră, Econom D. Furtună, I. Josan, Elena T. Pamfile, D. Urzică şi alţii.  

Alexandru Faliboga -ÎNVĂŢĂTOR, PREFECT DE DOROHOI, DEPUTAT ÎN PARLAMENTUL ROMÂNIEI, UN TRIBUN CONDAMNAT DE ORÂNDUIREA PE CARE A SLUJIT-O- „A cere cuiva să fie erou în împrejurările josnice ale unei societăţi decăzute e ca şi cum ai cere unui vultur închis într-o odăiţă să zboare la o mie de metri deasupra pământului” (N. Iorga) S-a născut la 26 iunie 1893, în satul Vlăsineşti din judeţul Botoşani, din părinţii Dumitru şi Maria Faliboga, lucrători ai pământului, oameni distinşi şi respectaţi în comunitatea locală pentru spiritul gospodăresc, dar şi pentru... 

   Arhiva Botoşanilor  O familie de filantropi botoşăneni: soţii Sofian Autor, Ionel Bejenaru Costandin Sion a scris, pe la jumătatea secolului trecut, ,,Boierii moldoveni”, text rămas în manuscris, până la 1892, când, la Tipografia ,,Buciumul român”, vede lumina tiparului, sub titulatura ,,Arhondologia Moldovei”. Lipsindu-i rigoarea ştiinţifică, lucrarea face o inventariere a familiilor boiereşti din Moldova, cu originea lor, regăsindu-se, în cuprins, şi Sofianii. Redăm, chiar dacă nu e onorantă, ci cu accente peiorative, notaţia autorului: ,,Sofian, modovean;...