Revista Luceafărul

Fondat 2009 • ISSN 2065 - 4200 Anul 16 → 2024

ISSN: 2065 – 4200 (ediţia online)
ISSN: ISSN 2067 - 2144 (formatul tipărit)
Formatul tipărit apare, la Botoşani, în fiecare lună. Citeşte mai mult...

Eşti aici » prima pagină » lnvitaţie la lectură

Poate

Poate mâine-i soare prin sufletul meu Nimeni nu mai moare, pân’ la Dumnezeu Poate mâine plouă, cuget, să-l înmoaie Sub ideea nouă se întinde-o foaie Poate mâine ninge peste firea mea Ziua mi se frânge, noaptea-i debara Poate mâine-ngheață tot ce-a cuprins Se închide jocul, focul moare stins Poate mâine strigă, corpul cel desprins Viața s-o atingă, visul ‘ncă reaprins Poate...

Păpușarii din pustie. Bursucul (55)

După revărsarea cerului și retragerea apelor, locuitorii de pe Valea Nărujelului se întoarseră la casele lor sărăcăcioase cu toalete pe malul râului. Erau necăjiți și flămânzi. Tot ce plantaseră în grădinile primite de la fostul primar Cosmin se afla sub mâl. Mulți voiau să plece din acest loc blestemat. De când Cosmin plecase, deși era nevinovat, în afară de Alin, nimeni...

DOINA NOASTRĂ PĂMÂNTEANĂ

. Doina noastră pământeană Este dor, suspin şi rană, Doina-n spicul timpului Strânge dorul omului. . Doina noastră-i un oftat Care s-a născut la sat, Doina noastră-i un dor greu Din dorul lui Dumnezeu. . E podoabă şi destin De popor român, creştin, Doina sfântă e izvor, Suflet îmbrăcat în dor. . Doina dorul şi-l jeleşte, Timpul o înveşniceşte, Dându-i dor din dorul lui Sufletul...

Vârtej nocturn

Noaptea s-a deschis ca o vulvă razele lunii preschimbă culorile în cenușă unde e bucuria curată căldura aceea de piept și de buze, de ochi și de pântec? . În inima mea? N-o găsesc și atunci o caut în tine vânt eteric liniștind apele pătrundere lină, geamăt numai de mine știut zbor căutat în prăbușirea unei îmbrățișări, regăsire în destrămare. . Cum să te chem, cum...

Catrene de PRIMĂVARĂ

000 primăvara uneori e tristă marea câteodată e nervoasă dragoste perfectă nu există amăgirile n-au loc la masă 000 e adunare generală în obor cocoșul cântărit în brațe-i prea ușor caii de vânzare nechează-ngrozitor și lăcrimează mieii după mama lor 000 merg cu primăvara mână-n mână și-admirăm pe cer norii subțiri ea mă dojenește și mă-ngână eu îi...

Dimineaţa de Sfântul Gheorghe

Aleargă primăvara desculţă prin sat Şi stelele au căzut în nucii grădinii Dimineaţa nu s-au stins, n-au mai plecat Au rămas ochiuri de izvoare la rădăcina luminii. În...

PĂPUȘARII DIN PUSTIE. BURSUCUL ( 54)

Nicăieri în zona Nărujelului nu se vorbea de furtuna care a alungat oamenii din casă. Circula zvonul că norii care au vărsat puhoi de apă peste satul cu locuințe din container , norii vineți ,au fost însămânțați de păpușari ca experiment bine plătit de Opoziție, ca să-și pună primarul lor cu vederi anarhiste. Alin și Axinia nu mai înțelegeau nimic....

PĂPUȘARII DIN PUSTIE. BURSUCUL (53)

Valea și dealul gemeau sub povara muntelui. Liniștea era tot mai adâncă. Se auzea până și respirația râului de munte cu apă puțină și multe zgomote ciudate. Circula chiar o legendă printre muntenii de pe creste. Se spunea că un tânăr pescuia liniștit cu mâna peștișori de argint, pe care îi vindea la târguri. Adunase ceva bănuți și voia să se însoare. Găsise chiar o fată...

MĂNĂSTIREA VORONEŢ

De cinci secole albastre Mănăstirea ţării noastre Şi a neamului chemare, Chiar de la Ştefan cel Mare. Pe hartă de Bucovină, Mănăstire fără vină, În calea trecutului, Minunea albastrului. Înălţată-n suferinţă, Mănăstire de credinţă, Ochi albastru-nlăcrimat Peste ziduri revărsat. Spre Suceava şi Humor Poart-albastru al său dor, Cel cu care a învins Timpul cel tot mai întins. Maică...

Visele mi-au dat aripi

Cu capul de atâtea vise răvășit Admir fuga norilor nestingherit, Timpul mofturos tot mai monoton curge, Ierburile moi îngână un cântec dulce. . Soarele încă mai ține în brațe pământul Deși omenirea îi oprește avântul, De unul singur pe cer se plimbă ...

Mihai Eminescu – acrostih

Minune-i taina versurilor sale, Iar dulceaţa lor uşor alină, Har i-a dat Domnul dumisale, Având şi linişte, şi zbucium, şi lumină, Iar dorul răvăşindu-se-n petale… E o nespusă şi continuă poveste, Minune-nfăptuită pe cât timpul trece, Iar versul dumisale dă de veste Nebănuita dragoste care întrece Eterna clipă, timpul nesfârşit. Sublim e versul veşniciei, Crâmpei...

Fiori

Una dintre stele e încă un fior Una dintre frunze, în seri cobor Izvorul cel rece, din sete porni Fuga din viață ce-n moarte-i trăi Fuga spre moarte ce-n viață voi muri O amintire… spre a mă regăsi … Sunet de șoapte ce nu m-auzi Umbra-n noapte, somnul va strivi Gândul intuit, se dă rătăcit Ori vrea regăsit și poate iubit Versul alb pe-o hârtie neagră Mă face slab, nimic să...

PĂPUȘARII DIN PUSTIE. BURSUCUL (52)

După bolboroseala de la primărie, Axinia era obosită și nu putea să închidă un ochi. Avea un presentiment că i se va întâmpla ceva rău. Era trecut de miezul nopții. Privea spre poiana pentru hore de pe malul apei/ Nu-i venea a crede. Păpușarii serveau masa pe o lespede albă. Cineva cânta din cimpoi o veche melodie haiducească. Versurile povesteau despre un haiduc uituc fugit din balamuc....

PĂPUȘARII DIN PUSTIE. BURSUCUL ( 51)

Vestea că la Nărujelu se repetă alegerile cu un primar surpriză. O fostă stareță convertită la cele laice renunță la o afacere cu prostituate pentru a-și testa notorietatea ca om politic, vânând postul de primar al recentei comune Nărujelu, atât de mică încât nici la Păcănele nu mai are dreptul conform unei legi de ultimă oră promulgată de Președinte pe repede înainte la...

Timpuri

Dintr-o mare neagră, sicrie plutesc Spre Mediterană, curg Se cântă prohodul neamului, se iubesc Pentru avuțiile ce-au dat în pârg Ei vor Să nu mai fie familie Adam să dea divorț Să fie ură și trufie Eva să nu mai poarte șorț Ei vor Să ne iubim ucigașii de glie Să aruncăm frumosul în dubă Nu știe cine, pe cine știe Să dansăm la braț cu cei cu șubă Între noi stau...

Deplin

Colindăm prin albii violete peste brazde, îngăduiți de memoria plugului – repetenți sublimi. . Înnebuniți de strălucirea miriadelor de nuanțe privim cerul rotitor al zilelor luminând mahalaua sacrului vara cum și iarna în văzduh fierbinte și în ger. . Pretutindenea răsar perechi desăvârșite carnea luminii făcută să vibreze erotism osmotic privim cum plouă cu molecule polenizate...

MI-E DOR DE CASA PĂRINTEASCĂ

La miezul nopții când cocoșii au cântat, Am avut curajul și pe poartă am intrat, În curtea mea unde am copilărit Dedesubtul lunii care m-a privit. . Era noaptea în care îmi era dor de casă, Dorul care-mi făcu lacrimile să țâșnească, Atât...

PĂPUȘARII DIN PUSTIE. BURSUCUL (50 )

Întoarsă de la Prefectură, Evdochia fu cuprinsă de un entuziasm ca în prima zi în care a fost aleasă stareță. În mintea ei două gânduri se băteau cap în cap: 1. Cum să câștige bani mulți pentru a cumpăra un mandat de parlamentar și 2. Cum să-și uimească șefii prin mandatul său de primar. Avea însă de muncă. Alegerile nu erau câștigate dinainte. Se retrase devreme în...

Horea

Horea se-ntoarce azi neînfrânt Prin ochii de brazi curge sânge Icoană de roată pentru jurământ Nădejdea este zeul ce-l frânge Dureri de bronz îi cioplesc soarta Horea cheamă moții la veșnicie Coloana Infinitului zdrobește roata Libertatea aduce jertfelnicie Horea cântă din fluier durerea Istoria joacă ruleta trădării Doina aprinde-n foc răzvrătirea Lupta stinge duhul răzbunării Valahii...

Rebeliunea în lanțuri (secvență dintr-un roman nenăscut)

Rebeliunea în lanțuri (secvență dintr-un roman nenăscut) – după un fapt real – Gruia COJOCARU Primăvara anului 1953 sosi hoțește în nordul Moldovei, într-o logică bătătorită deplin de pendularea secolelor. La fel ca odinioară, oamenii își cârpeau viața cum se putea, nu erau descumpăniți când vedeau că anotimpul cel nou se strecura ca o vulpe pe sub gardul iernii, pustiind...

Halta

* Te las în visul tău tomnatic Din care frunzele se prelungesc Pe drumul tău mereu apatic Cât mai respir, cât mai iubesc * În lumea asta gri-albastră Sunt norul ce nu l-ai dorit Am vrut o clipă, o fereastră Dar sufletu-ți e un mare zid * Clepsidra noastră-i răsturnată Nisipul alb s-a împrăștiat Dorința ta, de-acum imaculată De multă vreme s-a uscat * Pe urma...

Teatrul lumii

Pe scena lumii se fumează în scrumiere de cristal Actori din public se clonează, urcând pe piedestal Decorul fin și cizelat se-arată în frumoasa lume Lumina ieri s-a înecat prin adevăr, prin glume * Cortina groasă de obraz va putrezi pe stoluri Căzută întruna pe necaz astupă multe roluri Din rolul lumii toate, se joacă doar o scenă Egalitate, libertate, în blănuri...

PĂPUȘZARII DIN PUSTIE. BURSUCUL (49)

Obiceiul închiderii votului mai devreme de ora fixată era o practică frecventă în mediul rural. Cosmin făcuse și el același lucru. Nu se gândise că cei doi votanți din marginea satului vor mai veni în ultima clipă să voteze. Oricum, raportase la Prefectură că prezența la urne a fost sută la sută. Nimeni nu a fost deranjat că pe listele de vot apăreau și vreo trei persoane decedate...

N-a fost să fie

O avalanșă de trăiri extreme în umbra apăsătoare a comunismului, unde zilele se succed cu aceeași teamă ce paralizează sufletele în care abia mai pâlpâie lumina speranței. Destine curmate înainte de vreme, adevăruri ascunse sub obișnuita și continua prefăcătorie zilnică, o lume încremenită între deznădejde și durere, unde cu greu mai pătrunde, sporadic, câte o anemică rază...

ACCELERATOR

Eterna liniște iar mă lasă În cuvinte rescrise ce plâng Dezgheț și gust o nouă clasă Cu lacrimi de cerneală ce mă frâng E liniște acum și în mormânt Port haine scumpe de paiață Când toți se împrăștie-n legământ Să prindem loc în viață … Pe nisipul mării se face cald Valuri de întrebări stau în ceață Voi număra și acele de brad Orizontul se întinde-n greață Să...

PIANUL VRĂJIT

Mihai MAXIM Zilele trecute am avut parte de o surpriză. Am primit pe net o înregistrare cu un verișor al soției, Nicu Petrovici, din Constanța, care a avut și duce o viață de roman. Înzestrat cu talent muzical, în anul II de facultate a renunțat la studiile inginerești pentru a se consacra muzicii. A cântat întâi prin formații locale, iar când s-a simțit stăpân...

Omagiu la Etnografie

Dedicației Doamnei Dr. în Etnografie Angela Paveliuc-Olariu 1. Azi la Botoșani, cu drag, te aniversăm, Ca pe-o legendă vie de Românitate, Ne-ai irizat în țară și în străinătate, Tot ce ne reprezintă, de când existăm! Răsăritu-ne-ai pe lume, la tip Țipilești, Cu părinții-n Botoșani, apoi mutată, Iar de la Liceu ai fost recomandată La filologie în Iași să strălucești! Refren: „Luceafărul”...

Așa a fost să fie

O poveste de viață, în care un suflet maculat de nedreptate ajunge la liman într-o lume ostilă, cu firave licăriri de normalitate. Trăiești aievea tristețile și bucuriile Anei, căreia viața i-a răpit mai mult decât i-a dăruit. Zi de zi, ea încearcă din răsputeri să se regăsească pe sine, după tentative disperate de a evada din trecutul învăluit în negura deznădejdii. Iată...

Păpușarii din pustie. BURSUCUL (48)

Mult așteptata zi a alegerilor de primar debută cu o ceață deasă. Era ultima duminică din martie. Venise ca președinte al secției de votare un trimis de la Centru. Se numea Nicu Ganea. Totul era pregătit. Pe listele de vot erau înscriși 75 de votanți. Vreo 37 proveneau din cătunele răspândite de-a lungul muntelui. Cosmin veni cu o oră înainte de începerea votării. Se temea de fraudă....

IN MEMORIAM ! CORNELIU VADIM TUDOR, RUGĂCIUNE

”Rugăciune” Doamne, dacă nu-i prea greu Pune ordine în haos Şi învaţă neamul meu Să se roage în pronaos. Doamne, dacă mă iubeşti Ia vrăjmaşii de pe mine Ştii Tu cum să-i pedepseşti Să-i faci lumii de ruşine. Doamne, dă-le la săraci Pâine, pace, bucurie Ouă roşii, vin, colaci, Bani ...

Cad florile

Din noi cad florile de mai Și se îneacă cerul O frunză se îmbracă-n grai Remodelând eternul Din plânsul unui nor zgârcit Un curcubeu se rupe În soare, astăzi a murit O zare, să încânte * Din noi pământul s-a întins A renăscut mișcarea Suflarea lutului a cuprins În univers cărarea Călcâiele s-au mângâiat Iar pe genunchi stau stele Pământul nu...

Auricul

În încăperea cu pereți înveșmântați în versuri lumina curge prin ferestre încolăcindu-se pe podea ca un șarpe blând. Casa întreagă plutește spre o copilărie albastră preschimbată-n visuri și-n cuvinte uscate și bune. Toate diminețile, liber de zgura falselor ardori de praful fluorescent ridicat din molozurile nopții mă întorc, iată, îmi las sufletul încarnat într-un cub. Uneori...

mirabila sămânță, în germinare

(dedicație poeziei !) vântul se leagănă a primăvară în hamacul de peste apele ce vin să curgă din izvoarele apolinice de lângă stânca rară în buchete bulbii de nufăr se adună lacul codrilor e-n dezrobire în dimineața asta din seara pe deal buciumul răsună a iubire dezmorțind somnorosul boreal în zborul stelelor pe sub lună versul romantic și clar devine caduc se-naripează...

Căpătâi

Un pliculeț cu noapte Sub o lacrimă de zi Zodii rupte din carte Muzica va putrezi Rătăcit este sărutul Pe mână domnească Fruntea și obrazul De atingerea firească Un geamăt de piatră Pe un colț de abis A universului vatră Anihilată de un vis S-a pierdut cuvântul Într-o fugă chioară Crește-așezământul Trecutul e să piară Un topit din stele Fără noapte și zi Moartea...

ERA DULCE, DELICATĂ

Într-o dimineață albă,generoasă, Am simțit pe obraz o mângâiere duioasă, Era dulce,delicată,călduroasă Și venea încet dinspre bolta cerească. . În aburul zilei răcoroase Vântul rău și iute încetase, Suflă unde vrea și unde poate ...

Devremile vămi

De-aș putea uita, înecat în prezent al regăsirilor cotidian miracol De-aș putea să nu înțeleg niciodată cât din limpedele miez s-a risipit al eului meu, călătoritul prin lumea de spaime a sacrelor limite Sau încă de-aș putea să fac din tihna nedeslușitelor înfrângeri noosfera unei alte planete, cu adevărat albastre neînlănțuită în iubirea celuilalt soare. Mereu la început...

DINCOLO DE MINE

Dincolo de mine e un Alfa Mărul cel mușcat din pom E Omega, șarpele și gafa Blestemul de a fi om … Dincolo de mine e o oglindă Din cioburi de viață, ațintiți Soarta cât poate să se întindă În clipe rele sau cuminți … Dincolo de mine e soare Câțiva nori și o ploaie Zăpezi și nisipuri plutitoare Vremuri ce or să se-ndoaie … Dincolo de...

23 MARTIE 2024 – ŞEDINŢĂ A CENACLULUI MUZEULUI SCRIITORILOR, OBSERVATOR: GEORGICĂ MANOLE

CELOR PREZENŢI LA CENACLU Cu toţi făcându-şi câte-un plan, Şi stăpâniţi de-un vajnic EU, S-au prezentat cu mult elan, Un loc să prindă în…MUZEU! D-LUI OVIDIU CHELARU, CONSIDERAT DECANUL DE VÂRSTĂ AL POEŢILOR Spuneţi tot mai abitir: Sunt decanul peste vers, Ba chiar mai mult, pe univers… Dar nu decan şi-n…cimitir! CU REFERIRE LA POETA CLEMENŢA VASILICĂ, AUTOAREA VOLUMULUI...

PĂPUȘARII DIN PUSTIE. BURSUCUL (47)

De mai multe zile oamenii de pe coastele Nărujelului aveau un singur subiect de discuție: alegerile pentru primăria proaspetei comune Nărujelu. Erau cinci candidați pentru postul de primar. Fiecare candidat avea o platformă proprie. Erau candidați fără eexperiență politică. Ficare spunea ce-i trece prin minte. Cosmin se credea cel mai îndreptățit să fie ales....

Poeții nu mor niciodată

Poetul nu minte niciodată El doar spune ce-i şopteşte viitorul Trecutul adus în mere coapte din pom Sau busuiocul sfinţit în pridvorul Oglindit în picătura de atom. . Iubirea e sinceră când o uită-n cuvinte Spuse ca rotocoalele de fum Fiinndcă niciodată Poetul nu minte El doar rătăceşe versul pe drum. . Cerul în verbul lui e ca apele Ce curg pe clopotul învechit Când muza “aburită”...

Drum către sine

În drumul meu spre infinit te-am întâlnit pe tine, Copilul din ruine. Aveai în ochi speranța vie a unui alt destin Sau cer mult mai senin. Dorind ca viața s-o petrec uitând de existența Ființei ce-mi dă esența Firii mele de a fi, eu m-am pierdut pe mine Printre suspine. Copilule ce nu ai glas și nimeni nu te-aude, Ecoul tău acum pătrunde În inimile ce de ura lumii nu au...

Nocturnă locală

Noaptea, strada călcă Sprijinită de stele Liniștea nu se culcă Ascunsă-i sub pavele Luna fuge de câini Se aruncă în hornuri Umbrele caută stăpâni Copacii acoperă goluri Case întinse la cer Se rup printre garduri Cerșesc și mai sper Să se-ntindă în lanuri Un felinar răstignit Spânzurat de-o vietate Lumină a rânduit Precum semnul de carte Bodegi s-au ascuns Între case și șoapte Din...

Vinovat

Mult iubit de-un fir de iarbă Cu ochi mici, căprui Sunt un vânticel de seară Umbra neatinsului Prea iubind o lună plină Din a stelelor decor Voi fi norul cel de vină Fugărit de-al său izvor Prea iubind raza de soare Cea din ochii tuturor Dragostea acum se pare Din odaia zeilor Prea iubind în vârf de munte Înc-o floare, cea de colț Sub văpaia cea cumnte Se...

Flămând

Doresc să-mi înghit liniștea Liniștea pierdută ieri Ieri într-o ploaie de idei amețite Amețite și rătăcite prin buzunarele altora E voința mea cea mai umedă Mai umedă decât lacrimile unor copii flămânzi Maturizați de-o foame de cuvinte seci . Atenție la neatenție ! Nu vorbiți, când înghițiți cuvinte Cuvintele aparțin unui cântec renăscut Renăscut din...

ȘOPTIRI ÎN AMURG

1.Copilăria Nicicând nu uită pruncul sânul mamei și prima sa icoană, chipul ei! **** Mă zămisliseră-ntr-o vară, seara târziu, când somnul dulce legăna în vise pe frații obosiți de-atâta hârjoneală. Poate chiar pe prispa casei, pe cerga cea mițoasă ce-i odihnea adesea după o zi de coasă. Poate era...

ÎN CERURILE ÎNALTE

Pe un vârf de păpădie aburos Încet s-a ridicat un greier burduhos, Glasul său din când în când se auzea, După ce noaptea neagră se așeza. . Prin văzduh mireasma de levănțică circula, Un roi de fluturi prin lanul de trifoi se plimba, Iar în iarba mătăsoasă de rouă stropită, Se desfăta o prepeliță nestingherită. . Sub un salcâm cu frunze alungite La umbra luminii,un cal se...

Noi dinspre noi

Din pacea lumii, toate, războiul s-a născut Dând lumii astăzi pace, ușor a și crescut Când răii lumii noastre viața n-ar dori Vor spune nu se poate, s-ă vină alți copii Din libertatea lumii se vinde libertate Prea ieftină, dă roade celor de după gratii Din timpul zilei lumina s-a prelins În timpul nopții, poate și visul este interzis Din râsul nostru sacru tot râsul ni s-a luat Iar...

Curajul și înțelepciunea. O fetiţă de cinci ani asistă la o naştere

Durerile o apucaseră pe biata femeuie spre seară. Se întuneca. Era doar ea cu fetiţa ei de cinci anișori, Agny. Ce să facă? Ce să facă? O rugă pe singurul ei ajutor, pe micuța Agny, să meargă la o vecină de aproape, să-i spună ce se întâmplă și saceea ă aducă medicul. Necaz, acesta fu plecat, dar nu pentru multă vreme se întoarse și iată-l grăbindu-se la noul caz. Sosi,...

Mă duelez cu timpul

. mă duelez cu timpul eu, cu verbe, el, cu secunde eu, fără speranţe, el, fără opriri ne luptăm în polemici în idealizarea absolutului şi a infinitului stăpânite de el eu pun la bătaie iubirea, el, nemurirea timpul, o fiinţă cu corp din patru „ano-timpuri” merge doar înainte, într-o luptă inegală mă zbat între trecut şi prezent el ajunge în fiecare clipă, în viitor …“Fugit...

De-ai crede

De-ai crede ce n-am înțeles a fi Mai mult decât ce n-am putut Concepe că-ntre noi s-ar preursi Un simț distins, neprevăzut. . Ca cercetând însemnătatea sa Întrânsul eu să deslușesc Un lucru ce premite-așijderea Ceea ce stă întru firesc. . Și-n adevărul ce se vrea admis Chiar recunosc în sensul său Un drept ce pentru amândoi stă scris Să ardă pentru noi mereu. . Ci-n ochii tăi...

Drept de autor © 2009-2024 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania

Revista LUCEAFĂRUL

Sponsorii ediției

LUCEAFĂRUL de seară

Legături

Eşti aici » prima pagină » lnvitaţie la lectură