să mă înalț
peste panorama albastră
și
să rup raza din rotunduri
al panaramei conviețuite
apoi
coborând
învins de dezlănțuite
și obositoare drumuri
din leagănul de fumuri
să mă ridic
să pun acoperiș de grijă
peste tandrele drumuri
ale nuferilor îngeri
din zăvoiul cu petale
adunate
în tijă și însângerate
de plângeri
sub chinuri
în mângâieri îndurerate
să mă ridic
s-ating o talie cerească
câte bătăi de aripi ar fi de-ajuns?
*
să mă înalț
să sorb petala ce se ofilește
cât suflu în pieptu-mi să crească?
*
și apoi
să mă înalț din jalnicul disjuns
în coborâre
cu omorâre
justițiara panaramă
Drept de autor © 2009-2023 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania