Trezește-te!
variantă___

Un tăvălug se rostogolește peste viii morți
și peste ale noastre rădăcini apasă cu îndârjire
uzurparea, o falsă și nerușinată învrăjbire,
o corcire înspre o păgână nivelare, în sorți,
o fatalitate a morții viilor noștri, izgonindu-le locul
cuvenit printre aștri din cerul dezrobirii.

La rădăcinile noastre, scurmă cu întinare șobolani,
cârtițe, cucoane-chiftirițe și alte Grillotalpe vulgaris
sau pubescenții politicieni, niște păstăi erecte
cu pețiol subțire, licențiați, doar, în manuscris.

Nație, trezește-te!… ieși din incongruenta catereză,
pune-i zăbală calului troian și coasta falsei amoreze
dăltuiești-o, acum, cât mai poți plânge prin crânguri,
cât apă curată mai este… vlaga vlăstarilor să-ți învioreze!

Acum, cât ramul îți mai scurtează orizontul
Trezește-te!
cât încă îți mai sunt prieteni codrul, râul, ramul.

J.T.