Revista Luceafărul

Fondat 2009 • ISSN 2065 - 4200 Anul 16 → 2024

ISSN: 2065 – 4200 (ediţia online)
ISSN: ISSN 2067 - 2144 (formatul tipărit)
Formatul tipărit apare, la Botoşani, în fiecare lună. Citeşte mai mult...

Gânduri la început de drum

La sfârșitul lui ,,brumar” al anului 2009, când văzduhul face eforturi de a ne prevesti că se apropie iarna, timp propice pentru șezători, taifasuri și reactivarea tradițiilor și obiceurilor de iarnă, momente pentru a suține un act de cultură, apare Revista ,,Vorniceneanul”. Altă denumirea, cred că nici n-ar fi fost potrivită! ,,Vorniceneanul” apare pentru a răspunde inițiativelor...

Din tezaurul Fondului Documentar Eminescu

Dintre documentele pastrate în Fondul Documentar Eminescu ne oprim de această dată, asupra unei cărţi de patrimoniu, care foarte rar mai poate fi întâlnită într-o bibliotecă publică. Este vorba despre Legiuirea lui Karagea.

Medalia ,,120 de ani în eternitate”

Prezentam în numărul 8 al revistei preocupările artistului Constantin Dumitrescu pentru derularea şi finalizarea unui proiect propriu privind editarea pe parcursul anului 2009 a unor medalii şi a altor însemne, la comemorarea celor trei reprezentanţi de seamă a literaturii române: Mihai Eminescu, Veronica Micle, Ion Creangă. Astfel, ocazionat de desfăşurarea la petroşani a celei de-a XXXV-a...

Pe urmele lui Mihai Eminescu (IX)

MIHAI EMINESCU LA HÎRLĂU Hîrlăul, vechi târg moldav aşezat pe valea râului Bahlui, atestat documentar din vremea lui Petru I Muşat la 1 mai 1384, a făcut parte din judeţul Botoşani, în perioada când Mihai Eminescu, revizor şcolar, a trecut prin satele din Plasa Bahlui pentru a inspecta şcolile şi desigur, şi prin acest oraş încărcat de istorie.

Dicţionar special

84. PROGLOBMODERNUL: Curent nou, prezentat odată cu „Manifestul de la Cluj” de Al. Florin Ţone. Acolo se arată că „Generaţia 80” şi postmodernismul au murit şi, odată tendinţa de globalizare a anilor 90, în fondul căreia a intrat şi România, a apărut un alt curent – proglobmodernul. Al. Florin Ţone spune: „Acesta păstrează elemente de la toate curentele de până...

(Auto)Sfaturi

260. Cu cât cineva călătoreşte mai mult, cu atât devine mai trist (Anatole France); 261. Dacă la 20 de ani nu eşti comunist, înseamnă că nu ai inimă, iar dacă la 40 de ani mai eşti comunist, n-ai minte (Malreaux);

ACEASTĂ TREIME: TRUP, CREIER ŞI HAR DIVIN (III)

Disecţia clipei: Viaţa şi simfoniile lui Beethoven nu vor pieri decât dezintegrându-se planeta. Îmi smulse haina.Într-o durerea cărnii îmi rupse cămaşa.Focul şi pofta chemării

Poezii, de Teodor Jacotă

Pamflet într-o cocină luxoasă cu padoc şi cu rigole douăzeci de porci de rasă mustăcesc clipe frivole – eu sunt marele alb mare succesibil, ascendent duc scrofiţe la culcare le ofer divertisment – eu sunt ins politic tare activez în trei partide trei convenţii, ca atare travestite, suicide am bun gust la cherestea ucid crânguri şi păduri am trei pensiuni sadea proteine, murături bărbieresc...

Poezii – Vasile Iftime

DOAMNE, FĂ TU PRIMUL PAS m-am născut într-o toamnă târzieera al douăzeci şi cincilea ceas de vecerniecând mama a coborât din fereastra deschisă spre cera lăsat pruncul acolo şi a venit să mă nască pe minecu durerile facerii şi desfaceriicelor niciodată făcute

1 Octombrie – Ziua Internaţională a muzicii

Prin tradiţie, 1 octombrie este ziua internaţională a muzicii. Această zi constituie un prilej şi, în acelaşi timp, un minunat pretext de a ne reîntâlni cu marea muzică, valori perene ale spiritualităţii universale, tălmăcite la cele mai înalte cote valorice. De la Bach la Şostakovici, de la Alexandru Flechtenmacher la Doina Rotaru, istoria muzicii este plină de opus-uri frumoase şi...

Eseuri

Eseu cu… viaţa, un hobby? Actorul Ştefan Iordache a fost mai mare decât britanicul Peter O’Toole. Şi ce brand, ce star e Peter şi cu cât de puţin avea să se ,,mulţumească” Ştefan: aplauze furtunoase în uitarea unei seri şi glorii efemere la ,,Şarpele roşu”. Spunea, cu un umor aproape cinic: ,,Lumea mă ştie mai degrabă pentru că am cântat cu Sanda Ladoşi şi mai puţin...

Elena (Lenuţa) Zbanţ

ELENA (LENUŢA) ZBANŢ -,,omul care pictează simţind minunile dăruite de Cel de sus” (V. Ciucă)- Pictura naivă… A fost definită în fel şi chip. Unii o consideră pierdere de vreme, alţii lipsită de valoare. La vernisajul Salonului de Artă naivă de la Piteşti, care a avut loc în ziua de 27 octombrie 2007, s-a spus răspicat: „Pictura naivă este un curent aşa cum e cubismul, futurismul,...

Radiografia unui eveniment cultural-artistic de excepţie – Ediţia a IV-a a ,,Zilelor Teatrului” Mihai Eminescu

Radiografia unui eveniment cultural-artistic de excepţie – Ediţia a IV-a a ,,Zilelor Teatrului” Mihai Eminescu Dumitru Lavric în dialog cu dl. Traian Apetrei, directorul teatrului botoşănean – Domnule director, discuţia noastră are loc la o oră foarte matinală, în prima zi a lunii octombrie, imediat după închiderea ciclului de manifestări pe care le avem în atenţie...

„Politica, tutun si alcool”

„POLITICĂ, ALCOOL ŞI TUTUN” – O CARTE ÎNDRĂZNEAŢĂ ŞI ULUITOR DE SINCERĂ – Profesiunea de jurnalist şi-a constituit azi o adevărată cultură instituţională. Există şi un cod deontologic al ziaristului din România. Sunt contabilizate 15 principii ziaristice care stau la baza moralei profesiei. Deşi îi erau suficiente, Ioan Rotundu respectându-le pe toate, a simţit nevoia...

Cornelia Ciobanu

CORNELIA CIOBANU De la „răsfăţata familiei” la funcţia de Director al Direcţiei de Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural Naţional Botoşani – Stimată Doamnă Cornelia Ciobanu, care au fost principalele repere ale evoluţiei dvs. artistice, de la debut şi până în prezent? – Sunt interpretă de muzică populară de 40 de ani. Mi-am început activitatea artistică mai întâi...

TUDOR PAMFILE

TUDOR PAMFILE Autor, Prof. Chirică Beţianu Întemeietorii revistei au fost P.S. Iacob Antonovici, Tiberiu Crudu, C. Capră, D. Capră, Econom D. Furtună, I. Josan, Elena T. Pamfile, D. Urzică şi alţii. Revista a fost intitulată aşa în memoria marelui folclorist Tudor Pamfile care a publicat 40 de volume, o comoară întreagă ce oglindeşte graiul şi...

Iosif E. Naghiu

Restituiri Iosif E. Naghiu -un profesor de înaltă ţinută intelectuală al liceului din Săveni- Unul dintre profesorii de înaltă ţinută intelectuală al liceului din Săveni, în deceniile şase şi şapte din secolul al XX-lea, a fost regretatul...

Arhimandrit Ioanichie Bălan – ,,Chipuri de călugări îmbunătăţiţi”

Apărută la Editura Mănăstirea Sihăstria, în două volume, cartea Arhimandritului Ioanichie Bălan se constituie într-un veritabil periplu istorico-biografic prin lumea călugărilor rugători ai sfintelor noastre mănăstiri, călugări care – cum îi defineşte autorul – ,,n-au fost numai rugători pentru voievozii fondatori, ci ei s-au rugat şi se roagă atât pentru voievozi, cât şi...

Cu Al. Borza, cu dragoste şi durere despre Basarabia

Cu Al. Borza, cu dragoste şi durere despre Basarabia Prof. Ionel Bejenaru Mare om de ştiinţă, botanist şi geobotanist (ctitor al geobotanicii în ţara noastră), ardelean de origine, Al. Borza (1887-1971) conferenţia la Ateneul Român din Bucureşti, în seara de 9 februarie 1936, pe tema „Basarabia noastră”. La data aceea, deşi Basarabia...

,,Tudor Pamfile” (VI)

Întemeietorii revistei au fost P.S. Iacob Antonovici, Tiberiu Crudu, C. Capră, D. Capră, Econom D. Furtună, I. Josan, Elena T. Pamfile, D. Urzică şi alţii.

O familie de filantropi botoşăneni: soţii Sofian

Arhiva Botoşanilor O familie de filantropi botoşăneni: soţii Sofian Autor, Ionel Bejenaru Costandin Sion a scris, pe la jumătatea secolului trecut, ,,Boierii moldoveni”, text rămas în manuscris, până la 1892, când, la Tipografia ,,Buciumul român”, vede lumina tiparului, sub titulatura ,,Arhondologia Moldovei”. Lipsindu-i rigoarea ştiinţifică, lucrarea face o inventariere...

Cu Al. Borza, cu dragoste şi durere despre Basarabia

Mare om de ştiinţă, botanist şi geobotanist (ctitor al geobotanicii în ţara noastră), ardelean de origine, Al. Borza (1887-1971) conferenţia la Ateneul Român din Bucureşti, în seara de 9 februarie 1936, pe tema „Basarabia noastră”.

Alexandra Opriţescu

Despre mine: Mă numesc Alexandra Violeta Opriţescu, m-am născut pe 11 mai 1994 în Petroşani, judeţul Hunedoara, am 15 ani şi sunt în anul I de liceu. M-am născut între braţele munţilor care au răbdarea să aştepte încă o poetă venită din VALE. Am participat la multe concursuri şcolare, am publicat în ziare locale, dar niciodată într-o revistă. Am fost plecată o perioadă de...

Arhiva Botoşanilor. O familie de filantropi botoşăneni: SOTII SOFIAN

Costandin Sion a scris, pe la jumătatea secolului trecut, ,,Boierii moldoveni”, text rămas în manuscris, până la 1892, când, la Tipografia ,,Buciumul român”, vede lumina tiparului, sub titulatura ,,Arhondologia Moldovei”. Lipsindu-i rigoarea ştiinţifică, lucrarea face o inventariere a familiilor boiereşti din Moldova, cu originea lor, regăsindu-se, în cuprins, şi Sofianii. Redăm,...

ACADEMICIANUL ALEXANDRU ZUB – 75

ANIVERSĂRI Colegiul de redacţie al revistei ,,LUCEAFĂRUL” trăieşte, odată cu toţi cei care vă cunosc şi vă preţuiesc, bucuria sărbătoririi Dv., cu prilejul aniversării zilei de naştere, la împlinirea venerabilei vârste de 75 de ani. În acest miez de toamnă, când lumea ştiinţifică românească, însăşi elita acesteia, Academia Română, vă proiectează atât de luminos...

Drept de autor © 2009-2024 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Anul 6