Revista Luceafărul

Fondat 2009 • ISSN 2065 - 4200 Anul 16 → 2024

ISSN: 2065 – 4200 (ediţia online)
ISSN: ISSN 2067 - 2144 (formatul tipărit)
Formatul tipărit apare, la Botoşani, în fiecare lună. Citeşte mai mult...

ANNA, CONTESA DE NOAILLES

Anna de Noailles (1876, Paris – 1933, Paris) născută prinţesa Brâncoveanu, a fost o scriitoare şi o poetă franceză de origine română. Vedetă a saloanelor mondene din Paris la începutul secolului al XX-lea, Anna de Noailles s-a născut în familia Brâncoveanu, dintr-o mamă grecoaică, Raluca Musuruş, şi un tată român, un prinţ Brâncoveanu, Grigore Brâncoveanu. Mama ei, fiica...

Femeia-mag Anna de Noailles – poetă, amfitrioană, muză – omagiată într-un concert de excepție organizat de Institutul Cultural Român de la Paris

Comunicat de presă Femeia-mag Anna de Noailles – poetă, amfitrioană, muză – omagiată într-un concert de excepție organizat de Institutul Cultural Român de la Paris Institutul Cultural Român de la Paris organizează pe 3 februarie un concert excepțional dedicat scriitoarei Anna de Noailles (1876-1933), născută Brâncoveanu, prima femeie din Franța distinsă cu Legiunea...

Institutul Cultural Român de la Paris restituie publicului un filozof uitat: B. Fundoianu

Comunicat de presă Institutul Cultural Român de la Paris restituie publicului un filozof uitat: B. Fundoianu La 65 de ani de la deportarea sa la Auschwitz, poetul și filozoful Benjamin Fondane (B. Fundoianu) este omagiat pe 22 ianuarie la Institutul Cultural Român de la Paris de literați și universitari europeni, în cadrul unei mese rotunde dedicate dimensiunii filozofice a operei sale. Discipol...

La 15 ianuarie, Mihai Eminescu ar fi împlinit 160 de ani.

La 15 ianuarie 2010, Mihai Eminescu ar fi împlinit 160 de ani. Fragment preluat din www.realitatea.net Românii l-au ales pe Mihai Eminescu să fie poet naţional, a spus academicianul Eugen Simion, răspunzând întrebării unei dezbateri organizate la Muzeul Literaturii Române, sub egida Academiei Române, cu titlul „Este Eminescu poet naţional?”. „Cultura română este o cultură...

PORNI LUCEAFARUL – semnal editorial la Ipotești

Astăzi la Ipotești, comuna Mihai Eminescu, va fi lansată revista de cultura și educație ,,Porni LUCEAFARUL”, care se dorește a fi o publicație dedicată trăitorilor din trecut și de astăzi ai acestor ținuturi eminesciene. Revista va apărea trimestrial și va conține nu mai puțin de 39 de pagini. Formatul tipărit va aprea în data de 15 ianuarie, 15 iunie și 15 ale lunii de mijloc...

SCRISOARE DESCHISĂ

Scrisoare deschisă adresată: Primarului municipiului Botoşani, Preşedintelui Consiliului Judeţean Botoşani, Cetăţenilor municipiului Botoşani, prin amabilitatea presei culturale locale, Domnule Primar, Domnule preşedinte, Stimaţi concitadini, În perioada 5 octombrie 2009 – martie 2010 se împlinesc 145 de ani de când Eminescu a lucrat la două instituţii importante din oraş: Tribunalul...

DESPRE EMINESCU, LIMBAJ ŞI EUROPENIZARE URGENTĂ

DESPRE EMINESCU, LIMBAJ ŞI EUROPENIZARE URGENTĂ „Viaţa se scurge printre cuvinte Ca printre pietre apa din ploi, Mereu e viaţă mai înainte, Cuvintele veşnic mai înapoi, Mă uit la pietre, ascult cuvinte Şi cum să spun, Doamne, că ele-am fi noi, Când eu simt viaţa mereu înainte Şi pururi cuvintele mai înapoi” (C. D. Zeletin) Când scriu rândurile care urmează, peste Septentrion...

BUSTUL POETULUI MIHAI EMINESCU DIN PARCUL „MIHAI EMINESCU” DIN BOTOŞANI

Primit pentru publicare: 11 ian. 2010 Autor: Ionel BEJENARU Publicat: 11 ian. 2010 Editor: Ion ISTRATE BUSTUL POETULUI MIHAI EMINESCU DIN PARCUL „MIHAI EMINESCU” DIN BOTOŞANI În 1889, la un congres al studenţimii române, desfăşurat la Ploieşti, studentul de atunci Corneliu Botez, botoşănean, scriitorul şi consilierul juridic de la Curtea de Casaţie, de mai târziu, autor...

BOTOŞANII ÎN PUBLICISTICA EMINESCIANĂ

BOTOŞANII ÎN PUBLICISTICA EMINESCIANĂ În 1989, la împlinirea unui secol de la trecerea în eternitate a lui Mihai Eminescu, Botoşanii au găzduit o manifestare omagială a presei române, un simpozion sub genericul „Eminescu publicist”, organizat de către Consiliul Ziariştilor, filiala sa din Iaşi şi redacţia ziarului ,,Clopotul”, cu sprijinul Comitetului de Cultură. Intervenţiile,...

VOIEVOZII

Voievodul sau vodă era căpetenia oştirii, comandantul, domnul Moldovei ori al Valahiei, aceasta în accepţiunea stricto senso a noţiunii, pentru că acest rang în sens metaforic poate fi atribuit şi acelei persoane care ocupă locul din vârful piramidei, fiind model într-un anumit domeniu… Istoria şi civilizaţia românească a cunoscut şi recunoscut câţiva astfel de mari voievozi. ,,Sveti...

Pe urmele lui Mihai Eminescu (IX):MIHAI EMINESCU LA IAŞI (I)

Pe urmele lui Mihai Eminescu (IX): MIHAI EMINESCU LA IAŞI (I) Oraşul Iaşi, capitala Moldovei, a fost locul unde poetul Mihai Eminescu a lucrat o perioada importantă din scurta sa viaţă. Aici, a avut primul loc de muncă, Biblioteca Centrală, a creat unele din cele mai frumoase poezii de dragoste, aproape fiind de Veronica Micle şi aici şi-a făcut cei mai mulţi şi mai statornici prieteni. Poetul...

Eugen D. Neculau – schiţă de portret

Eugen D. Neculau – schiţă de portret Autor, etnograf Marcel LUTIC De sute de ani acest popor a toate răbdător aşteaptă ziua învierii lui la lumea nouă; de sute de ani aceşti blajini visează mântuirea; de un veac guvernanţii lui se trudesc în vorbe vane, punând firme şi forme goale peste minciuni, acoperind realităţile. Poporul aşteaptă în ignoranţă, mizerie, alcoolism şi sifilis....

LA VLĂSINEŞTI, O BIBLIOTECĂ OCTOGENARĂ

LA VLĂSINEŞTI, O BIBLIOTECĂ OCTOGENARĂ< /strong> „Carte frumoasă, cinste cui te-a scris, Încet gândită, gingaş cumpănită; Eşti ca o floare, anume înflorită Mâinilor mele, care te-au deschis.” (Tudor Arghezi) Încă de la înfiinţare, şcoala, pe lângă misiunea ei de pregătire pentru viaţă a tinerei generaţii, şi-a dovedit şi vocaţia de instituţie socială educativă,...

Să descopăr partea frumoasă a lumii…

Să descopăr partea frumoasă a lumii… Un suflet de om tulburat de tot ceea ce este omenesc şi un poet sensibil şi înzestrat Cristian Hârtie, născut la 12 februarie 1976, comuna Vlădeni, absolvent al Şcolii Populare de Artă Botoşani, Secţia pictură, promoţia 1991-1994, participant la expoziţii organizate în Iaşi, Galaţi, Botoşani, Dorohoi, Bucureşti, Franţa, . Povestea pictorului...

PETRE ABEABOERU ŞI METAFORA PĂPUŞILOR MATRIOCHKA

PETRE ABEABOERU ŞI METAFORA PĂPUŞILOR MATRIOCHKA „Caseta” (Editura Terra, Focşani, 2009, 72 p.) este o carte aparte, atât ca format cât şi în ceea ce priveşte conţinutul, a scriitorului şi monografistului vrâncean Petre Abeaboeru. Premiată la ediţia a X-a a Salonului Literar Dragosloveni, cartea e greu de încadrat într-o specie, pe oricare criterii am încerca să ne bazăm. Personal,...

O EXPOZIŢIE DE NEUITAT

O EXPOZIŢIE DE NEUITAT Am văzut la Galeria „Ştefan Luchian“ din Botosani o expoziţie pe care privitorul n-o poate parcurge indiferent şi desigur, n-o poate uita uşor: expoziţia de tapiserie semnată Gabriela Moga Lazăr. Artista domiciliază de o bună vreme în capitala luminilor europene, Parisul, unde creaţia ei a stârnit un binemeritat ecou pozitiv, dacă menţionăm şi faptul că...

LUCIA OLARU NENATI

Lucia OLARU NENATI Lucia Olaru Nenati este, dincolo de orice consideraţie, o personalitate complexă, unică în peisajul cultural botoşănean al timpului nostru. Poetă de mare şi recunoscut talent, ale cărei creaţii au apărut în cele mai importante reviste literare din ţară şi nu numai, în antologii de poezie românească şi în aproape douăzeci de volume, critic şi istoric literar,...

Personalităţi botoşănene uitate – Alice Soare

Personalităţi botoşănene uitate – Alice Soare În anul 1959, profesoara de limba şi literatura română Ileana Turuşancu definitiva primul dicţionar al scriitorilor botoşăneni – rămas, din nefericire, nepublicat – în care, alături de personalităţile cunoscute, o includea pe Alice Soare, poetă a cărei origine botoşăneană are meritul de a o fi readus la cunoştinţa concitadinilor...

IV. texte apocrife

IV. texte apocrife Orbul se roagă – în biserica veche lumina cântă În podul casei o păpuşă de cârpă – timp încremenit Bate clopotul – peste liniştea serii altă linişte Doda Ioana – în troiţa din sat icoană pe lemn Luna în cimitir – cămaşa unui mort albă pe cruce Spirală la cer – o aripă înzidită pe Argeş în jos Dincolo de timp – lumânarea...

MARGARETA MIHALACHE:Cămaşa de sărbătoare din colecţia muzeală Conceşti

MARGARETA MIHALACHE: Cămaşa de sărbătoare din colecţia muzeală Conceşti Editura Agata a avut prilejul de a edita în anul 2009 lucrarea Cămașa de sărbătoare din Colecția Muzeală Concești, rod al unei munci de cercetare îndelungată a Margaretei Mihalache, referent etnograf la Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Botoșani, un vector în descoperirea...

COMUNA VLĂSINEŞTI (VLĂSINEŞTI – SÂRBI – MIRON COSTIN).

COMUNA VLĂSINEŞTI (VLĂSINEŞTI – SÂRBI – MIRON COSTIN). DĂINUIRI ETNO – FOLCLORICE Ioana Repciuc muzeograf la Muzeul Etnografic al Moldovei din Iaşi folclorice, a Monografiei comunei Vlăsineşti, apărută în 2005 la aceeaşi editură, rod al strădaniei unor intelectuali ai comunei şi coordonată de acelaşi Gheorghe Burac – susţinut în demersul său, de academicianul Alexandru...

ÎNCĂ UN FRAGMENTARIST, Dumitru IVAN

„Seminţe de timp” (Dumitru Ivan, Editura Quadrat, Botoşani, 2007) este o carte a cărui titlu ne trimite în zona adepţilor „fragmentului”, sămânţa fiind acea particulă a universului ce nu poate demonstra nimic lumii până în momentul în care, găsind condiţii prielnice, e gata să asigure continuitatea. În orice sămânţă e noapte. Strâns, între fălcile sâmburelui, stă întunericul....

MIHAI MATEI – DE LA COLUMB LA … MARCO POLO

MIHAI MATEI s-a născut în urmă cu 75 de ani (27 iulie 1934) la BRĂIEŞTI, judeţul Botoşani. Este un produs tipic al satului românesc, ce prin multă voinţă, ambiţie şi învăţătură, a urcat treaptă cu treaptă pe scara socială şi profesională. Clasele primare le-a urmat în satul natal, după care a făcut clasa a V-a complementară pentru a avea cunoştinţele necesare intrării...

ESEURI,13

Eseu cu…zarurile lui Cezar Încă de când aruncase zarurile în cortul său de pe malul Rubiconului, râul ce despărţea Galia Cisalpină de Nordul Italiei, lumea filosofilor s-a întrebat dacă atunci, în clipa aceea, venise spre Cezar norocul sau nenorocirea? „Fie ce-o fi!”, îşi spusese marele triumvir „Zarurile au fost aruncate!” („Alea jacta est!”) şi a trecut graniţa în fruntea...

POEZII, Paul Mircea IORDACHE

POEZII, Paul Mircea IORDACHE Frumoasa ciută Ceva era tulburător în zare, Şi ochii vii ai ciutei stau ţintiţi, Din văi răzbat noi urlete de fiare, Iar nările-i ţâşnesc aburi fierbinţi. În toamna asta nu avuse parte De cerbul ei măreţ, imperial, Pădurea-şi dezbrăca frunzele toate , Lăsând-o şi mai singură pe deal. Iar ochii ei erau o noapte-adâncă, În care se-oglindea...

POEZII, ALINA CRISTINA JUCAN

ALINA CRISTINA JUCAN Când vei veni iar cu părul negru răsucit în jurul gâtului chiar mort fiind lipeşte-ţi fruntea de fruntea mea. Umbră jelită ai rămas şi iubita-ţi desenează peşti roz pe ziduri albastre. Acuză, acuză, strigoi nici un cancer al sufletului nu m-ar putea face să uit ziua în care prăbuşiţi am stat pe patul tinereţii noastre cu încheieturi înroşite dar în ochi...

DICȚIONAR SPECIAL

115. GLOBALIZAREA PRIN EST: Realitate observată şi adusă în discuţie pentru prima dată de Mihai Zamfir la cel de-al patrulea simpozion (Sinaia, 27 – 29 VII 2001) a PEN – clubul român la care au participat, pe lângă 27 de scriitori români, şi peste 20 de scriitori din ţări europene. Prima dezbatere având ca temă „Poate fi literatura globalizată?”, a beneficiat şi de intervenţia...

Drept de autor © 2009-2024 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Anul 6