Revista Luceafărul

Fondat 2009 • ISSN 2065 - 4200 Anul 18 → 2026

ISSN: 2065 – 4200 (ediţia online)
ISSN: ISSN 2067 - 2144 (formatul tipărit)
Formatul tipărit apare, la Botoşani, în fiecare lună. Citeşte mai mult...

Eşti aici » prima pagină » lnvitaţie la lectură

Flămând

Adevăruri nepătrunse se ascund în mine, mă cufund în sine și le caut, iar sensul lor ca o mireasmă îmbătătoare mă absoarbe dureros de dulce în flăcările-i mistuitoare. . Și încep a mi se zbate aripile cugetului în ritm cu zvâcnetul inimii necontrolat și arzător căzând flămând într-un final să devorez orice virtute.

CATREN

CATREN pe-o cruce răstignit l-au ridicat și El privea spre cerul înnorat rugându-se pentru a lor păcat de-aceea după moarte-a Înviat autor: Ioan Vasiu

Roșu

Într-un roșu reaprins, Lumii noastre îi e frică, Minciuna care s-a întins Prea multe vrea să zică. Dintr-un roșu colorat, Lumea astăzi e ucisă, Gusturi multe de rahat, Libertatea e proscrisă. Într-un roșu reaprins, Se sapă toată groapa, Egalitatea ne-a învins Și sufletul, și soarta. Dintr-un roșu colorat , Se-neacă iar credința, Calici pe viață au călcat, Fac mai dulce...

NE-AI DAT DARUL LUBERTĂȚII

Ești Domnul păcii, al iubirii și-al libertății, Dezrădăcinează ura și învrăjbirea, Mângâie pe cei care trăiesc durerea, Frica, prigoana, pribegia și răbdarea. Te-ai plecat sub mâna Botezătorului Creștetul Tău atingând apa Iordanului, Care s-a sfințit și s-a curățat Prin atingerea Ta tot mai apăsat. Ne-ai dat un dar prețios: libertate Care înseamnă responsabilitate Să...

Precum din cer…

Precum din cer când stinge-se o stea, Într-un sfârşit din înălțimi desprinsă, Aşa şi anii-i pierd în viața mea Care cândva şi ea va fi fost stinsă. . Că viața mi se scurge-ncet, încet, C-am mai pierdut din anii mei vreunul, Își are rostu-n ea ca să mai cred Când noi ne ducem unul după unul ? . Ori v’un folos anume s-aspirăm La cerul nopții împânzit cu stele Când...

Minunile lui Iisus

Iisus mergea pe apă ca pe o rană închisă prea devreme, iar valurile își țineau respirația ca niște copii vinovați. nu era nici furtună, nici liniște, era o tăcere care știa că va fi strigată pe nume. și oamenii îl priveau cum se apropie fără să se apropie, ca o lumină care nu arde, dar te face să vezi tot ce ai ascuns sub pleoape. el nu spunea: urmați-mă. el era drumul, și...

Triumful mugurelui

Sub coaja dură, viața iar pulsează, Se sfarmă gheața-n mii de cioburi mici, O lume nouă-n sâmbure veghează, Și cresc spre soare umerii voinici. Se sfarmă gheața-n mii de cioburi mici, Ies fire de speranță prin noroi, Și cresc spre soare umerii voinici, Lăsând în urmă iernile din noi. Ies fire de speranță prin noroi, Cu palmele trudite caut cerul, Lăsând în urmă iernile din noi, Învingem,...

Patrula (14)

Cele două patrule și cei doi băieți se depărtară repede de agitația din grădina cu răsaduri pentru strictul necesar în gospodărie la vremea primăverii. Mergeau spre mina de sare pentru un salariu sigur. Cei doi băieți vor putea ajuta la lucrări de curățenie cu regim de necalificați. Munca în salină era grea și periculoasă. Uneori pereții de sare cedau și îngropau de vii oameni...

Potirul netrăit

Mi-au nins clipe-n flori de cireș și de măr, M-au poftit cu pocale de rouă și dor, Mi-au întins vieți tainice, neîmplinite, Purtându-mă-n vămile-n zbor împletite. Mi-au plouat ploi subțiri din nori de borangic, M-au scăldat în potir de ghiocel alb, mic, Mi-au dat alin macului pe urme de drum, Pierzându-le-n codri și-n al viselor fum. M-au culcat pe un pat de petale de crini,...

Iubita mea [II]

Iubita mea, frumoasă-mi ești, Frumoas-asemeni unei zâne, Cum parcă numai în povești De ea auzi cum că se spune. . Ca primăvara te arăți Și dai speranță vieții mele Cum soarele în dimineți Răsare pentru toate cele. . Lumină caldă izvorăști A mea ființă-nseninând-o Și viața mea o întregești Cu-al tău surâs însuflețind-o. . Când reazem capul de-al tău sân, Simțindu-te...

Pârâul nostru

Pârâul nostru de burdură, Născut din ploile de vară, Ne dăruia oricând o aventură, Un joc matur cumva să pară. Corăbii de chibrituri arse Pluteau pe ape înspumate, Ne alergau, de nimeni trase Sub ochii gurilor căscate. Din maluri fine de nisip Ce se formau în lunga vară, Limanuri, golfuri fără chip, Tot ce plutea de ei să piară. Noi marinarii cei vestiți Și negri-n gură ca...

C A T R E N E de Ioan VASIU

C A T R E N E când voi pleca vă las ca moștenire o bibliotecă plină de-amintiri prin care poezia să respire lumina ce se-ascunde-n trandafiri ooo se-ntorc și berzele la cuibul lor și rândunelele-s în drum spre casă de patria natală și frumoasă și păsărilor li se face dor ooo sunt prizonierul nopților cu stele sunt prizonierul ploilor târzii sunt prizonierul viselor rebele sunt...

Doar poeții…

Doar poeții… Adună zilele din nopți Din ierni căldura maternală Din ape seceta de plâns În piatră sufletu-i nestins Din moarte doar păcate scoate Din Dumnezeu cerșește înc-o zi, Ș-o pierde pe dreptate Din întunericul hazliu… Lumini ce-au fost pătate Le-aprinde mai târziu… Cu strigăte furate Din flori poeții scot noroi Iar din inele oase Le pun în barcă printre nori Și le...

C A T R E N E

iar se-aprind iubirile în noi iar ne-alungă soarele pe-afară iar țâșnește seva prin altoi iar surâde ceru-a primăvară ooo cel mai frumos poem l-am scris în tren convins că depărtarea e amară și tot pe drum am scris primul catren când am uitat iubirea într-o gară ooo livezile s-au pregătit de nuntă și râd spre cer a nu știu câta oară de-ar mai trăi și mama mea...

Lanțuri de miresme

Sub cerul de lumină împovărat Lanțuri de miresme s-au răsfirat, Pomii își legănau miresmele rotunde, Florile în grădină tremurau oriunde. Deschid fereastra spre stelele de ceară, Râuri, râuri de miresme intrară, Încet peste tot se rostogoleau, Ușor se destrămau și apoi reveneau. Era liniște ca și cum cineva, Ar arde miresme în taină cumva În niște saci cu sigilii albastre Mânuiți...

Scutul

Scutul nostru românesc Este cum și ce vorbesc Cum ‘mi-așez azi apele Sau îmi țin aproapele Ne curge viața satului Din puterea neamului Curge sângele-n voință Din trăire, din credință Câtă iarbă, câtă frunză Pământul să îl pătrunză Câte lanuri, doar de grâu Să trezească spirit viu Frații noștri-s separați Amăgiți chiar înșelați O să vină iar în tindă România...

NECREDINCIOS

Să nu crezi dragostea, că nu te-njură Ea te sărută și te arde-n gură O amăreală ce te vrea departe Tot ea îți jură, jucând o carte Carte pură … Să nu crezi dragostea, că nu te fură Te ia în brațe, te confundă Te vede-o netedă sculptură Te vrea și-n doi… O loterie mare de trifoi Te vrea și Marțea, vrea și Joi Te vrea și-n viața de apoi Pe acatiste, liste noi … Tu să...

RODI-TUTORII

Rod la o bucățică de moarte De când m-am născut, O bucățică la care toți i-au parte Lihnită și arvonită de același unt Cu gust de viață și iz de drojdie În mine, în tine crește instant Din comanda timpului ombilical Ombilic uman din care se pierde timpul Pendula clipei pornește trasă de-un cal Calul ce și-a pierdut regatul Azi mă mai joc de-a altul Mâine voi fi identic cu...

CURGE PRUTUL

Curge Prutul, doar el știe Plânsul greu, plâns de frăție Curge lin și-nvolburat Între maluri, separat Curge Prutul, doar el știe Glasul blând de României Curge-n lacrimi ne-ncetat Pentru frații ce-au luptat Curge Prutul spre câmpie Încă spală o Românie Dar desparte ai săi frați Hăituiți și-amenințați Curge Prutul, doar el știe Lacrimi din vița de vie Ce curg de la sân...

ÎN LIMBA MEA RÂD ȘI PLÂNG

Tot ce se petrece în jurul meu Mă emoționează mereu: Pajiști împovărate cu floare, Peste tot numai brațe macarale, Un pisoi stă lungit la soare. . Toate acestea îmi amintesc Că exist și că trăiesc, Pe acest pământ românesc, Pe care atât de mult îl iubesc.. . Exist pentru că îmi exprim Gândurile toate în cuvinte, Și în limba română gândesc, Graiul nostru românesc.. . Este...

Catrene, de Ioan VASIU

C A T R E N E cu primăvara fac iar legământ sub talpă iarba-ncepe să respire și-aud cum ară morții sub pământ să-nsămânțeze raiul cu iubire ooo fântână ești cu apă din belșug eu ciutură rămasă răstignită când dorurile-n toiul nopții fug care-ncotro să nu cadă-n ispită ooo un singur leac pe lume mai există pentru un om ce are viața tristă șapte catrene-n...

VERBE URMATE

Am uitat cuvântul, privind spre el Apoi am uitat rândul, așezându-ne în el Am vrut să fim noi din noi Apoi am vrut să devenim unul din unu Am ascultat tăcerea din șoaptele universului Apoi am ascultat durerea din capătul versului … Am alergat spre ceruri, scormonind pământul Apoi am zburat pe ape, tulburând vânturile Am plâns întruna pe umerii sufletului Apoi am șters minciuna...

CĂLĂTOARE PRIN LUMINI

Pașii mei însingurați îți urmăresc Suspinul tău de iubire copilăresc, Care întotdeauna îl găsesc Alergând aievea prin spațiul ceresc. Erai o ființă pe care n-o puteam afla Însă o puteam numai visa, De iubirea mea nu se bucura, Iubirea imposibil a se realiza. Călătoare prin lumini și umbre, Rătăceai prin lumi străine, De flori uneori devorată N-ai găsit iubirea adevărată. Dar...

BĂTRÂN

Sunt prea bătrân în lutul ce întinerește Cuprins de chin, când lumea se rărește Da, prea bătrân și-n lacrimă mă-mpiedic Nimicul mi-e stăpân, al timpului nemernic … Sunt prea bătrân ca soarele să mă-ncălzească Din adierea cea de vânt, ceva să putrezească Sunt doar un om din fân, ce umbra o să-l pască Un punct, speranță ca vidul tot să îl descrească … Sunt prea bătrân...

Clipa de noroc

Pădurea nu-i dăduse încă toamnei tributul său de frunze arămii, le zăvorâse într-un templu verde cu lacătul iubirilor târzii. Pe lacul ocrotit de sălcii mute, pluteau vrăjite două lebede, cu grație-alungau din gânduri teama, că trece timpul mult prea repede. Fugar, din liniștea adâncă a pădurii, un căprior ne-adulmeca timid, înfricoșată am simțit sub pleoapă, închisă...

Dialog tăcut cu Părintele Pietrei

„Dialog tăcut cu Părintele Pietrei „, parte din ciclul meu brâncușian, omagiu centenar 2026. Mă aflu-n rugăciune la masa lui de piatră, Unde tăcerea lumii e jarul dintr-o vatră, Un geniu a pus daltă și plânsul să s-abată, În duhul meșterului, ce-n suflet se arată. Să schimb cu Brâncuși tăceri, smerită am poposit, Să fim acum împreună, privind spre nesfârșit,...

NE AMINTIM DE MAME

Ne amintim de mame când primăvara vine, Cât ne mai sunt sau poate la Domnul bun chemate, E dorul lor ajuns direct până la tine, La tine-n suflet mama-i mai sfântă decât toate… Când ești bolnav, slăbit, rănit, neputincios, Gândește-te o clipă la cum te îngrijea, Să-i porți măicuței tale un gând cuviincios, Căci vor veni și clipe când n-o vei mai avea… Să stai cu...

FEMEIA CU SUFLET ȘI MIREASMĂ

E femeia ce poartă în suflet iubire, Blândețe, bunătate și dăruire, E femeia cu zâmbetul de argint Cu crini albi în păr, adeseori, zâmbind. . E femeia cu suflet și mireasmă, E femeia cu multă lumină, Cu mintea care e-n stare să primească, Orice gânduri despre lume,despre viață. . Cuvintele sale luminoase și-nțelepte Au devenit comori adevărate, Înlătură efectele suferinței, Ajungând...

DE LA TINE

Pentru scumpa mea soție, MARIA ! Aș vrea să-ți cumpăr din priviri Și să le-ascund în suflet În sufletul care a suferit Când tu pe mine m-ai privit S-adun cuvinte ce le-arunci Iar eu le-adun în taină În taina plânsului de prunci Mă rătăcesc cu dulcea spaimă De chipul tău să mă agăț În orice clipă agonisită Dorința asta e-un răsfăț Doar lumea să ne mintă Să-ti...

C A T R E N E

de zece lei îmi cumpăr fericire de șapte lei îmi iau un vis frumos în palme las iubirea să respire și-n suflet primăvara o descos ooo iubirea-i un altar de rugăciune iubirea-i poartă către zări senine iubirea-i ca un vis ce nu apune iubirea-i un album ce-ți aparține ooo fiecare om e un actor și joacă-ntr-o piesă tot mereu viața dă la unii rol ușor altora le dă un rol...

Dincolo de timp

Prezența mea era doar legământ dat sorții. Dar de ce n-am priceput: din infinitul scurs pe-acest pământ, tocmai în timpul meu ai apărut? N-am înțeles nimic. Părea absent orice ținut marcat de pașii vani. Să ne-ntâlnim în unicul moment, au trebuit să treacă mii de ani. Așa că nicio zi nu mai socot să pot să-nfrunt realul mult prea tern; să fim alături, dincolo de tot, doar două...

MIC GHIOCEL

MIC GHIOCEL Pentru Victoraș și Mateiaș, cu dragoste de mamă… Mic ghiocel, te fă un călător, Te-apropie de cel ce-și caută o stea, Eu n-am să plec, am să rămân cu dor Și unde eu n-ajung, tu poate vei putea… Mic ghiocel, tu singur poți străbate Întinsele cărări, fără liman, Când pustiit va fi și inima-i se zbate, Tu să-i zâmbești și să-i răsari la geam… Mic...

Jurnal de front

Jan Tristea Jurnal de front Este luni, 2 martie 2026, trecut de ora 10:00. După obiceiul matinal, am decis să încep ziua cu ceva activități gospodărești și benefice traiului, care devine tot mai scump. În această dimineață liniștită de martie, a doua zi din lună, mi-am propus, să rezolv două treburi care mă așteptau de mult: să curăț via de pe balcon și terasă și să pregătesc...

Stingher

A răsărit așa-ntr-o doară, În plină iarnă, un fir de iarbă. Sub raza rece, prea stingher și mititel, Căci s-a trezit golaș și singurel Și nici zăpadă ca să-l învelească Și frigul ce l-a luat să-i potolească. Privea uimit și-ncremenit, La câmpul negru împietrit, La cerul alb ce i-a zâmbit, La bruma care l-a-nvelit. Spera să fie primăvară, Să crească mândru bunăoară, De...

Catren de primăvară

primiți din partea mea drept mărțișor un cer albastru fără niciun nor și un buchet frumos de ghiocei ce oglindesc speranțele în ei autor: Ioan Vasiu

Mirajul primăverii

De pe-o bună primăvară Și cu soare, și cu nori, Vestitorii ne-anunțară, Aducând ușori fiori. Ceața însă nu se lasă, Dusă-i peste miez de zi Ca-ntr-un vals capricioasă, Mai rămâne printre vii. Florile ușor timide, Delicate ne zâmbesc, Purtând nobile hlamide, Primăvara-mpodobesc. Triluri largi de păsărele, Se aud din depărtări Și-nverzite rămurele, Ascund dulcele cântări. Peste...

Rândul

M-așez la rând, flămând Pe rândul neamului, tăcut Ne-am așezat în șir, uitând Că este rândul ce-a trecut Un rând ce multor le priește Se simt prezenții nimănui Un loc în care se urăște Și unde-i vina Domnului Pe sticla de ulei, lumină, Speranța bate din picioare Punga cu zahăr parcă-i plină În miezul nopți-i gust de sare Un rând tăcut și-ntunecat Unde se-nmulțea...

Patrula (13)

Pentru o vreme, în Ulmeni nu s-a mai întâmplat nimic deosebit. Afacerea cu șacali a fost preluată de Primărie. Familiile lui Cioclez și Pompiliu au intrat acționari. Ferma de șacali funcționa cu acte în regulă. Plecați spre canal pentru angajare , cumnații ajunși la grădina cu cilindrii nucleari fură opriți de o alarmă discretă cu sunet de nai. Sunetul din ce în ce mai strident...

C A T R E N E

se duce iarna tristă și perfidă târându-se spre nord ca o omidă și ghioceii râd pe străzi și-n piață iar soarele pe dealuri se răsfață ooo stau la taifas cu mine uneori mă contrazice gândul câteodată mă las momit de calme sărbători chiar dacă inima mi-e supărată ooo sângele meu ca mustul abia stors poemul meu ca un ochean întors iubirea mea ocean nemărginit cuvântul...

Déjà vu

De ieri tot plouă. Parcă strune rupte de lacrimi și cristal cad. Nu distingi în luciul apei tot ce amăgește, sticlește și continuă să lupte. Și brusc, nimic… nimic nu se clintește, pentru că treci alături. Mă atingi. Și chiar și stropii ploii, ca-n oglindă, secundele suspendă. Se divid. Încremenesc în aer, căci se pare că vii din alt timp, cât stă să se prindă în tente...

Ghilotina

Cuvântul, condamnat la moarte Calici în haine scurte de împărăție Mint foile ce stau acum în carte La ghilotină fără de vinovăție Frumosul spânzurat de arte S-ascunde grabnic în pustie Sfințite-s odele ce sunt deșarte Mor adunate toate-n vistierie Circari în robe de dreptate Sunt în frăție cu nebunii Fac din lumină multă noapte Regurgitând străbunii E ghilotina foarte...

„Simfonia Verde a Invierii”. Învierea Pământului

Când prin livezi cu floare ninge, Și pacea din izvor se atinge, Când hohotește-n râs și vântul, E semn c-a înviat Pământul. Când iarba crudă-n vânt se-ndoaie, Și mieii zburdă după ploaie, Când lunca-și schimbă tot veșmântul, E semn c-a înviat Pământul. Când din împărăția de flori, Sunt vestitori de soare în zori, Când mărțișoru-și zice cântul, E semn c-a înviat...

Mi-e dor de tine primăvară

Mi-e dor de tine primăvară, Atât de pură și solară, De cerul rozaliu De freamătul tău viu De zborul lin, de iubire plin Ce-n muguri vibrează cristalin. Mi-e dor de tine primăvară, Să-nmugurești în mine A câta oară, De firul ierbii crud ce-o să răsară, De adierea lină și senină, De vraja nopții ce-o să vină. Mi-e dor de tine primăvară, Să mă cuprinzi cu a ta taina iară, Să...

Doar mamei

Trecut-au ierni și ierni la rând, De nu mai știu cine mai sunt, De-am obosit tot căutând Răspunsuri, dar niciun cuvânt. Te port în mine în tăcere, Icoana vieții mele în durere, Și mângâierea ta divină, Aștept acum din cer să vină. Și întind mâna către vise, Dar în zadar, nu vor atinse. Și stau în umbra nopții trecătoare Fără de somn, în rugi chinuitoare. Iar printre...

„Simfonia Verde a Invierii”. Renaștere

Primăvara, primăvara a sosit la noi. Gârlele-și încep fanfara și pornesc șuvoi. Pământul se-mpodobește cu mii și mii de flori, O jucăușă rază, soarele trimite pe furiș, în zori. Privim nostalgici cum mugurii de flori plesnesc Și-n via din grădină frunzele iar înverzesc. Codrul se-ndesește și cerbul la râu se-oprește Și primăvara, ziua tainic, își mărește. Oameni și natură...

ALERG PRINTRE GHIOCEI

Alerg și astăzi, iarăși, printre ghiocei, E timpul lor măreț, sublim… de peste an, Se oglindește-ntreaga mea iubire-n ei Cum se-oglindește steaua dimineții în ocean… Nu-mi mai astâmpăr pașii năvalnic alergând, Aș vrea toți ghioceii din preajmă să mă vadă, Să știe toți că i-am purtat cu dor deplin, în gând, Un strop din fericirea mea spre ei să cadă… Și...

„Simfonia Verde a Invierii”. Lasă-mi, primăvară !

Lasă-mi, primăvară, florile albe de cais! Îți dau în schimb, doine dragi adunate-n manuscris, Iubirea din curcubeul razelor de soare, Hora din bătătură, în zi de sărbătoare. Lasă-mi, primăvară, firul mic ca de vioară, Vraja ta candidă, cu miros de lăcrămioară ! Îți dau în schimb, o pulbere de cânt înfășurat În crânguri, fremătând de dor, păsări și râu curat. Lasă-mi,...

Ochi în noapte

Mă uit în ochii tăi Ei, iară mă doboară Căzut pe malul unei văi Dă sufletul să-mi moară Și ce-aș putea, copilă Să-ți spun pe înțeles Ascunsa mea idilă O pierd prin Univers Aș vrea să te cuprind Să îndrăznesc mai mult Mă știu totuși arid Și trist să mă ascult Mă uit în ochii tăi Ce scaldă numai șoapte Zbor iară peste văi Visându-te în noapte

Patrula (12)

Pe la miezul nopții, Irimia Burlacu fu trezit de o hărmălaie suspectă. Deoarece despre isprăvile câinilor bionici ale celor doi foști țapinari știa acum tot muntele se impuneau acum măsuri speciale. Șacalii speriați urcau mereu de frica patrupedelor electronice părăsind spațiul periculos. Pompiliu și Ștefan sfătuiți de prieteni și de copii puseseră la cale înființarea unei firme...

„Simfonia Verde a Invierii”. Sfințirea verde

A iubi primăvara-i o sfințire, Un drum spre ceruri, tainic, în rotire. Renasc ținuturi, ierburi și noi frunze, Legende scrise-n tainicele pânze. A iubi primăvara-i o dorință, A brazdei reavăne, în umilință, Să guste grâul verde-abia încolțit, De mâini trudite, aspre, de sfințit. A iubi primăvara-i o poveste, Ce curge lin din veacuri mari, celeste. Strămoșii o cântară-n doine...

Drept de autor © 2009-2026 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania

Revista LUCEAFĂRUL

Sponsorii ediției

LUCEAFĂRUL de seară

Legături

Eşti aici » prima pagină » lnvitaţie la lectură