Fondat 2009 • ISSN 2065 - 4200 Anul 17 → 2025
Revista LUCEAFĂRUL
ISSN: 2065 – 4200 (ediţia online)
ISSN: ISSN 2067 - 2144 (formatul tipărit)
Formatul tipărit apare, la Botoşani, în fiecare lună.
Citeşte mai mult...
LUCEAFĂRUL de seară
E lungă noaptea însetaților de amar
Răspânditorul ISTORIEI ASCUNSE: Mircea Ioan COSTEA
Luceafărul, formatul tipărit, în serie nouă
Întoarcerea, la șfichi. Iazul Loești, locul cu muze eminesciene
Arena Revistelor. Revitalizare, la LUCEAFĂRUL
Protejat: Luceafărul din Botoșani. În convorbire cu îngerii care ne ocrotesc: Florin T. ROMAN
Luceafărul din Botoșani. În convorbire cu îngerii care ne ocrotesc: Santuzza Paula DINESCU
JURNALIERUL VIEȚII BOTOȘĂNENE. ZIUA a 13-a DIN MARTIE
JURNALIERUL VIEȚII BOTOȘĂNENE. ZIUA a 9-a DIN MARTIE
Protejat: JURNALIERUL PRESEI BOTOȘĂNENE. ZIUA a 7-a DIN MARTIE 2017
JURNALIERUL PRESEI BOTOȘĂNENE. ZIUA a 6-a DIN MARTIE 2017
JURNALIERUL PRESEI BOTOȘĂNENE. ZIUA a 4-a DIN MARTIE 2017
JURNALIERUL PRESEI BOTOȘĂNENE. ZIUA a 3-a DIN MARTIE 2017
JURNALIERUL PRESEI BOTOȘĂNENE. ZIUA a 2-a DIN MARTIE 2017
Mai multe articole din Luceafărul de seară →
Eşti aici » prima pagină » lnvitaţie la lectură
PĂSĂRI PRINSE ÎN SPIN
Într-un vis nevisat de o minte de om,
Într-un zbor nezburat, ca o rugă în somn,
Într-un cerc de argint, o corolă de flori,
Se nășteau doi străini, două raze de sori.
Respirau amândoi aer verde în chin,
Se iubeau vinovați, păsări prinse în spin,
Se stingeau în iubire-agățată-n pustie
Într-un timp programat într-o falsă urgie.
Rătăcind printre rune-nsemnate în lut,
Se iubeau...
ELIBERARE INCERTĂ
Nu-mi rupeți lanțurile, nu mă mai dezlegați
De libertatea hățurilor puse pe frați de frați
Lăsați-mă de felul vostru, amestecat cu mofturi alterate
Să fiu deșteptul acela, prostul ce proiectează șanțuri colorate
Lăsați-mă să mor pe viață, s-alerg lumina-n umbra mea
Să am căldură, doar din gheață, cântând tăcuta mutelor din stea
Lăsați-mă, să pot lăsa un munte de nimic,...
CATRENE, de Ioan VASIU
ne-ntinde viața prea multe capcane
visul frumos se tulbură prea des
ne face soarta uneori șicane
destinul pare-un film neînțeles
ooo
un mic secret vă spun acum deschis
vă rog să nu-l mai spuneți nimănui
oriunde-aș fi aievea sau în vis
mă urmăresc mereu doi ochi căprui
ooo
e tot mai tristă toamna și mi-e milă
când văd că a ajuns așa umilă
se dă învinsă chiar de...
TĂCERI ÎN NIMICURI
Să nu-mi spui nimic, ci taci și ascultă,
Căci la orizont ne plânge-n revoltă
Și-adună fiorii în trunchi de mesteceni,
O ploaie de-aramă prin sită de cetini.
.
Se pierd în zenituri puhoaie de humă,
Dorințe-ascuțite în lume nebună,
Și doruri legate în salbele grele
Strâng lacrimi închise în zbor cu durere.
.
Și lutul iar curge și plânge-n timp nou,
Pornind ca un tunet cu...
APUS STINGHER
Tăceri mă ning într-un apus stingher
Și-ascunsă dorm în leagănul din vis,
Mă plâng un dor uitat într-un ungher
Și-un înger trist, zălog într-un abis.
.
O poartă grea tot scârțâie de zor
Și-așteaptă tristă corul de cocori,
Prea ruginită-n timp, tot strigă după dor
Ce-a fost zidit în grota cu comori.
.
În lutul plâns și descântat de vânt,
Cătând hulpav neșterse amintiri,
Se-afundă...
SĂGETĂTOARE
Eu m-am născut în joc de zaruri
La un sfârșit de alb brumar,
Într-ale vieții grele daruri,
Zidiri de humă-n avatar.
.
Într-un noiembrie prea rece,
Cu ghețuri sparte și zăpezi,
Doar sufletu-mi în humă trece,
Ca-ntr-o chemare de aezi.
.
Cu brume argintii ce-adună
Doar tresăriri în zori, spăsite,
Deschis-am ochii-n zi cu-arvună,
Să ard...
NU MĂ ÎNTREBA
Nu mă-ntreba nimic!
Te-am inventat, să-mi cânți
Pe-un câmp sălbatic plin de maci,
Iar eu să te ascult
Pe-un jilț de flori,
Sub cupola infinitului cer,
Miruit în zborul norilor de-argint.
Și scriu despre dorul amăgit în vâltori,
Sub ploi de toamnă descântată.
Nu mă-ntreba de ce!
Doar tu îmi ești o corabie ancorată
În portul vieții răstignite
Prin labirintul despuiat al destinului!
Îmi...
Patrula (6)
Pompiliu Râmniceanu și Ștefan Marcu zis Cioclez doi vechi țapinari coborau de pe munte după o săptămână grea. Cărarea lor era o scurtătură printre cilindrii nucleari. Cunoșteau patrulele și le aduceau săptămânal câte o sticlă de gutuiată un fel de pălincă. Primeau bani frumoși de la patrule.
Drumul li se păru mai lung.
Cei din vale așteptau cadouri și bani de sărbători.
Pe...
Ucigașii
Se ucid generații între noapte și zi
Pentru tăcerea puterii de-a nu pomeni.
Se ucid generații, înc-o oră din zi
Din viitoare dimineți, ce n-or răsări.
Se ucid generații, cu setea de-a desluși
Cine a înțeles bine tradiția, nu va muri.
Se ucid generații de sânge cu sânge
Cu setea de-a lovi sau setea de-a plânge
Se ucid… și-or mai fi
Generații de copii?
Respirații în refrene
Când vântul toamnei ritmuri cantilene
alene cântă, amintind suspine,
rămâi, să pot s-ascult numai cu tine
ecou de respirații în refrene
reverberând ca niște strune-n vene.
Căci simt cum parcă tremură, se zbate,
cum bate, bate inima ta -n mine.
.
Și arde ceva și vibrează
ca rază în vechea ta cază,
dansează o umbră pe zid
când umbrele noastre conchid;
se-mbină în ritmuri,...
Palatul Sturdza din Popești
Autor: © Florin BĂLĂNESCU
Foto: © Palatul Sturdza din Popești, Arhiva personală.
Agata ® 1994 – 2025 ; Luceafărul © Drepturi de autor. Toate drepturile rezervate.
Despre Palatul Sturdza din satul Popești, comuna cu același nume, județul Iași, avocatul Neculai Bujor mi-a vorbit într-un interviu realizat în anul 2010, în incinta acestuia.
– Domnule Neculai Bujor, care este istoria...
Ciocârlia, pe scenă
(Soarele dă să apară, se ridică lent, ca o lumină în scenă. Ciocârlia urcă în văzduh…
Vântul se aude într-o armonie ca un sunet de fundal. E o doină caldă, pătrunsă de dor.)
Ciocârlia oftând din înălțimi albastre,
Cântă ce-a fost și ce n-a mai găsit
Pe câmpia dorului cu umbre sihastre,
Unde pașii dragi s-au stins, s-au risipit.
(Se aude vântul. Ciocârlia se apleacă...
Poemul ciocârliei
Poemul meu nu se va sfârși deodată,
Nu se grăbește, nu rănește pe nimeni.
Când adorm, urc visu’ la steaua furată,
Admir concavul cerului fără semeni
Și-n faptă, îngerul mi-se arată.
Deschid șantierul visului tăcut,
Lucrez de zor, dar nu închid pleoape,
Veghez ce-n jurul meu s-a petrecut,
Chemarea-mi vine cu limbă de șarpe
Din picturi fără ramă, ajung-n trecut.
Frâng foamea...
Zâmbet de revistă
Viața e dansul tăcut dintre vis și regret,
Zâmbet de revistă, cu sufletu’ în derivă.
Te ascunzi în roluri, uitând ce e concret,
Te tulbură religia sau vârsta captivă,
Ce despart idei sau iubirile-n secret.
Ai pierdut și încă vei mai pierde, din păcat,
Infatuarea te-mpinge spre ziduri de gheață,
Invidia te roade, te lasă înfrânt și uitat
De mulți încă, dintre cei...
Pe o bancă de întoarcere
Pe o bancă de întoarcere
Stai cu tine: ,,ce-a fost cândva?”
Și regretul din refacere
Îți șoptește: „Nu întreba!”
Căci nimic nu poți schimba!
Pe o scară de lumină,
Îți urcă timpul, dar nu și tu,
Căci o viață e prea puțină
Pentru-un drum fără atu.
N-ai un passe-partout!
Vântu-ți bate-n ceasul vechi,
Scuturând lacrimi, curg în bocet
Valuri – valurile, în perechi,
Din...
Patrula (5)
Peste arsenalul nuclear din buncărele palestinienilor coborî liniștea. Sistemele de siguranță sunau enervant. Echipa de supraveghere nu putea interveni. Trebuia anunțată Centrala din sistemul cosmic. Aici o eventuală catastrofă nucleară nu afecta arsenalul atomic de pe Terra. Doar cinci oameni puteau dezactiva fuziunea uraniului.
Coordonatorul Programului nu putea înțelege cum a fost...
Pe o bancă-n strivire
În ceasul cu aripi frânte,
Se scurge nevăzut visul uitat,
Din cadran, tăceri mărunte
S-aud în șoapte, e un văitat.
Păcat!
Pe o bancă-n strivire,
Stai la gând: ce-a fost util?
Cu lacrimi în izbăvire,
Aduni cu sârg timpul mobil.
E inutil!
Frunza toamnei-i rugă-n vânt
Să readuni anii pierduți,
Sub pașii timpului frânt
Auzi ecou din timpi trecuți.
Cu greu țesuți!
Umbra ta se face...
Pe-o bancă-n parc…
Pe-o bancă-n parc, parcă mai ieri,
Uitat un fir de gladiolă
Cu frumusețea unei veri
El m-a sedus să stau o oră.
.
Șezând pe bancă, se uitau
Din mers femei de toate cele
Când «dumneata»: „— Aș vrea să stau !
Îmi acceptați scuzele mele ?”
.
Luând floarea-n mână și zâmbind –
Eu ți-am răspuns: „— Vă rog, desigur !”,
Iară spre mine mulțumind,
Cu ochii,...
Lumina iubirii
Și lumina iubirii respiră încet
Seara trecută am răsturnat amurgul
În cupe mari,adânci,egale
Peste timp am deschis fereastra
Timpului relativ, să plece
Când valea din mine curgea zgomotoasă
Amestecând timpuri cu amintiri egale
Când soarele deschide universul
În patru puncte mereu cardinale
Numai zâmbetul din scutec zâmbește
Și axa clipei mereu se înclină
Amurg ceresc să spele
Lăsând...
Hramul de la Vorniceni
Motto:
Toamna răzuieste foile veacului din arborii înțelepciunii
La sărbătoarea hramului, sub mantia toamnei grele,
Satul Vorniceni își pune straie noi și din sipete, iele.
Când octombrie își cerne alene aurul pe ramuri
Gospodarii, cu bine, deschid porțile pentru neamuri.
Cu recoltele-n hambare, oile ‘s întoarse din turme,
Vitele așteaptă odihna; e zestre, obicei, sunt cutume.
Gospodinele...
Resentimente
Iar te-am pierdut
Într-un vis nedospit
Iar m-ai vândut
Pe un vers neclintit
Eu, umbra ce nu s-a născut
Tu, ploaia de gheață
Ne-am respins, nu ne-am vrut
Înotând prin viață
C-o dimineață retrasă
Pe un colț de soare
Ne-am ferit de-o casă
De ce oare, de ce oare?
Ziua se-mpiedică de noi
Vrea alăptată de soare
Noaptea doarme-n gunoi
Noi, agățați de-o cărare
Un suflet împărțit...
Patrula (4) Apărarea antiatomică
Transferul datelor la noii locatari din catacombele palestiniene nu a durat mult. Pericolul era iminent. Cei care au provocat carnagiul de la Hiroshima și Nagasaki puteau reveni. Avertismente erau cele două marionete care se balansau la intrarea în labirint. Caricaturile piloților ucigași Tom și John se legănau rotund sub cerul de plumb...
Când gândurile-mi…
Când gândurile-mi toate duc la tine
Și sufletul alături mi te vrea –
Aș vrea să știi ce ești tu pentru mine
O, adorată, fericirea mea…
.
Tu ești ceva mai mult decât pot spune,
Iar la auzu-i, te rog, să nu zâmbești
Când spun că al tău chip răsfrânge-anume
De mai presus – luciri nepământești !
.
Ești parc-o stea ce-arată în splendoare
Al unui înger chipu-i radiind,
O...
Patrula (3)
La intrarea secretă în Palestina era lume multă și foarte mulți soldați. La o masă rotundă erau aranjate 24 de scaune blindate. Era marele Congres al aleșilor poporului. Se vede că tematica era una strict secretă. Am auzit doar concluzia?
Palestina trebuie să redevină ce a fost: un stat puternic de temut pentru evrei, nu pentru cei care le dau apă la moară. Trăiască Palestina ...
TIMPUL SE SCHIMBĂ LA FAȚĂ
Cândva mă odihneam sub cerul care
Îmi dă grâul galben, pâinea și sare,
Razele soarelui cu totul mă inundau
Și din strălucirea luminii mă smulgeau.
Într-o liniște plină de viață a naturii,
Doream să mă fac din nou umbra florii,
Nisipul fin în clepsidră să curgă,
Timpul viclean în galaxii să ajungă.
Dar el se aprinde mereu ca o iască,
Nimeni nu-i în stare să-l oprească,
Toți...
Pașii obosiți
Eu nu am știut,femeie, că umbra clipei se învârte lin
Și apa din fântâni se naște dezbrăcată
Lăsând lacrimi însângerate să ardă pe guri
Când speranța iubirii îmi spune să tac
Și aerul respiră încet ca o lungă durere,
Lăsând speranța iubirii să curgă în cupe
Când glasul din clopot se lasă turnat
Astăzi ochii iubirii costă o nouă viață
Sămânța iubirii se vinde...
Patrula (2)
Dinspre pădure veneau fulgere și vaiete. Erau vaietele celor uciși de bombele de la Hiroshima și Nagasaki.
Un câmp presărat cu zeci de case container de culoare albă dotate cu sisteme de alarmă electronice controlate digital. O lumină galbenă clipocea tot timpul și țiuia stresant. Totul era asistat de computer.
Cei doi servanți trimiși în...
Amintire de toamnă
Pe-alei, în parc, castanele-au căzut
Și ziua-i limpede, de soare plină,
Pe-o banc-aici șezând eu te-am văzut,
Anul trecut, cuminte și senină.
.
Era o vreme blândă ca și-acum,
O zi de toamnă-ntocmai de-nsorită,
Și să îmi treacă-n minte ? Nicidecum !
Că acea zi ne-a fost orânduită.
.
De-o frumusețe rară, te priveam
În mersul meu agale pe alee
Și-n sinea mea, surprins, eu te...
VĂ ROG, TĂCERE !
M-am certat cu tăcerea
Lupta mea cu ce-o să fie
Când n-o să mai fie
Și ea va domina durerea
Am rugat-o să nu mai țipe la mine
Să nu mă mai privească
Imun, să nu mai mă privească
Pentru toți și de la sine
Glumiți, vrăjiți și poate mințiți
De ea, țintuiți
Azi toți facem gălăgie
Gălăgie, într-o veselie sinucigașă
Purtăm jumătăți de pălărie
Pentru cine se-ngrașă
Sacrificăm ...
DESTĂINUIRE
M-am aninat de-un colţ de stea în strălucire,
M-am prins de-o aripă de şoim spre înălţimi,
M-am agăţat de-un ochi de cer şi de iubire
Şi-am coborât pe-amprenta unei mâini.
M-am aburcat pe-o margine de lume,
M-am strecurat apoi pe maluri de izvor,
M-am înălţat spre un văzduh anume
Şi-am coborât pe rana unui dor.
M-am avântat pe-o sclipitoare rază,
M-am îndreptat spre zări de...
TOAMNA LUMII
A ruginit și lumea, pământul și destinul,
S-a micșorat speranța din zorii cei de mâine.
A cucerit minciuna, istoria și gândul,
S-au rătăcit peștii în gustul lor de pâine.
E ziua cât mai mică, iar noaptea se ridică
Și-un ger pervers apasă sufletele moi.
E soarele ce coace nevoia cea mai mică,
Creația devine plăcerea din gunoi.
O moarte influentă cu pace și război,
Credința,...
ÎN FIECARE FEMEIE DOARME UN ÎNGER SAU DESPRE DURITATEA REALITĂŢII
ÎN FIECARE FEMEIE DOARME UN ÎNGER SAU DESPRE DURITATEA REALITĂŢII
de Iosefina Schirger și Petru Ababii
Cartea este în stare să inspire o dragoste sau o pasiune.
Ea are de multe ori acea parte de necunoscut și de mister
fără de care nici dragostea pentru o femeie nu este cu putință!
Demostene Botez
– Vreți să vedeți ceva? Bilanțul după trei luni: În 12 august 2024...
Credeam în noi…
Credeam în noi de când ne-am întâlnit,
Dar, nu știu cum, ne înfruntau rețineri
Spre unul altuia, nelămurit,
Să ne simțim în preajma noastră liberi.
.
Aveam în floarea noastrei tinereți
Atâtea șanse a ne ști mai bine
Și dintr-atâtea probabilități
N-am cumpănit nimic cum se cuvine…
.
În tine ascundeai neîndrăzneli
Dezvăluindu-ți totuși interesul
Gândind că te sileai...
PALATUL CASEI
Palatul casei a-nverzit de stare
Ca floarea vremii pe la asfințit
Palatul casei din plăcere doare
De voci tăcute ce în cor au ațipit
Palatul casei curge ca o pastă
Ce unge suflete de neamuri
Prelinge din copilăria vastă
Ce n-au trecut prin geamuri
Palatul casei e într-o fereastră
Deschisă-n ADN-ul nostru
Trecutu-i zborul de măiastră
Un dans al umbrelor albastru
Palatul casei e...
În toamna ta eternă
Clepsidre sparte și nisip strivit
de pași străini, când totul ne consternă,
când timpul meu, pesemne, s-a oprit
în toamna ta, în toamna ta eternă.
În casa ta lipsește orice ceas.
Pe orologii-ngheață minutare,
cât doar prezentul tău mi-a mai rămas
din tot ce deveni-va doar uitare.
În toamna noastră dintr-un vis etern,
cu doi străini printre clepsidre sparte
găsind un...
Chimia sublimului
Chimia sublimului de Iosefina Schirger și Petru Ababii
Măreția lumii este întotdeauna
pe măsura spiritului care o contemplă.
Cel bun își găsește aici paradisul,
cel rău, infernul. – Heinrich Heine
– Mai puțin care o contemplă, mai mult care o guvernează, pe măsura guvernării ei de către spirit, căci dacă e puțin spirit/suflet cine s-o contemple guvernând-o?!
–...
Patrula
Era un spectacol diabolic tulburător.
Am decis să mergem la alt cilindru, având grijă să nu declanșăm alarma nucleară.
Omul de veghe la casetele cu încărcătură nucleară căzu la prima rază lasser înainte să activeze câmpul magnetic protector. Adjutantul patrulei ridică primul oblon protector și dezamorsă alarma care intra progresiv în sarcină înainte de a face...
Din altă viață
În cer, ceva continuă să ardă,
dar nu mi-e dat să văd splendoarea sa,
pentru că nu… nu te mai pot visa
când dorm îmbrățișat de umbra-ți caldă.
Pot doar să simt mirosul tău de mosc
și părul tău pe pielea mea ca gheața,
când reușesc, în vis, să recunosc
ființa ta din altă… altă viață.
Cât arde cerul, stă să se afume
o umbră tot mai caldă...
CATRENE
C A T R E N E
dau un catren pentru o toamnă blândă
dau un catren pentru un cer senin
dau un catren celui ce vrea să-mi vândă
o amintire dizolvată-n vin
ooo
ascult concertul broaștelor pe lac
și simfonia viespilor sătule
miroase-a toamnă și a barabule
mă-mbăt în vis dar nu am ce să fac
ooo
e luni și-mi bate-n poartă o speranță
e luni și-mi râde-n geam o poezie
e luni...
Anotimp fără timp
Între noi, numai nori și doar ploi
nemișcate, ca strune, îngheață;
strune rupte în aer și ceață,
dimineață, când arborii goi
întind ramuri ca brațe spre noi:
numai doi, doi pribegi rătăciți și uitați
într-o toamnă străină,
o toamnă semeață.
Când, așteptând, respiri în contratimp
cu vântul smuls din infinitul zării,
în anotimpul nostru fără timp,
doar un răstimp...
TAINA SCRISULUI – Iubire reciprocă
Era 13 iunie l963.
Soarele dogorea puternic şi pe băncile din parcul Drăgăşani era multă lume. Se sărbătorea Ziua Grâului. Treceau spre stadionul oraşului fete cu cununi de grâu pe cap. Acolo urma să aibă loc o serbare. Eu stăteam singură pe o bancă din parcul oraşului, un parc mic, cu câţiva pomi şi o fântână arteziană, parc ce mi se părea că e cel mai frumos din lume....
Drept de autor © 2009-2025 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania