Ana Licu, eleva clasa a IX-a, Liceul Teoretic Little London Cădere liberă Fum mușcător, vaiet și zbucium, Urcând tot mai sus, tot mai sus, Și gândul pe trepte sparte dus, Rămâne doar privirea bucolică a îngerului. Cascadorii aeriene, aripi bătând Fragmente de conversație și vântul șuierând O fulgerătoare tresărire, Fracțiune de trezire. Se făcea că înaripatul a crezut, Că... 

ULTIMUL VAGON Poem dramatic în două uși și două ferestre Autori: Vlad Octavian Mocanu și Vasile Lefter Editor: Ion Istrate © Vlad Octavian Mocanu, © Vasile Lefter, © Revista Luceafărul (www.luceafarul.net) PERSONAJE: Tudorache-Rache, managerul Circului Cap de lup; Mihai, ofițer de trafic feroviar; Ioana, o femeie ciudată; Anghel, acrobat; Mădălina, Costina, Iulia șa.zburătoare la... 

Titina Nica ŢENE     Stau la geam cu capu-n mână iar pisoiul toarce timpul ca pe un fuior de lână. Iar se schimbă anotimpul! Plouă-ncet cu picuri mici peste câmpuri, peste floare, vântul taie ca un brici. Toamna aceasta iar mă doare. Amintiri mă-ncearcă iar peste tot sunt frunze ude totu-mi pare în zadar. Aş pleca, dar nu ştiu unde…  

Primit pentru publicare: 24 Nov. 2021 Editor: Ion Istrate © Elena Butnariu, © Revista Luceafărul (www.luceafarul.net) În mijlocul unei arene ample, cu tribune pline cu bărbați cu barbă, mai mare sau mai mică, neagră, roșcată sau ninsă de albul anilor, se află o tânără înaltă, frumoasă, cu veșminte de împărăteasă. Rochia lungă, roșie, cu pliseuri dese, acoperă trupul și... 

Roua zeilor din pană Se așează prin cernut Lumilor ce se destramă Împrumut-a lor cuvânt Pe cărarea fără margini Și de gânduri presărate Curg șiroaiele de galbeni Din cuvinte adunate Stau cetățile din carte Construite cât mai sus Doar ideile au parte În regat ele s-au pus Din oștirea de cuvinte Arme multe au ruginit Au tăiat în cele sfinte Cele bune s-au topit Vin dușmanii fără... 

Dorim tronuri înalte Vecinii la picioare În visuri dominante Stăpâni pe câte-un soare Ce e urâtul ce apare Din vremuri de demult Așează-n lumea mare Titluri mari de cult Și scrie cu onoare De omul cel mai slut Și critică frumosul Că nu arată brut -Voi nu simțiți amarul… Ce strică orice lut? El venerează răul Îi dă și un sărut Se tot încununează Din vocea unui mut Balada-i... 

Că te-am iubit, să-ți spun, eu, voi, Dar rostul nu-și mai are. Pierit-a dragostea-ntre noi Dar stau tot în picioare. Că-ntr-un final a izbuti Având – el – adevărul, La suprafață a pluti Înfățișează scorul. Tot mai vădit cum nu-l credeam Și spre a mea uimire – Femeie, ce eu te iubeam, Trăind altă iubire. Dar dacă drumul ăsta, tu, Îl ai ales lucidă, Să-mi pară rău ? ei... 

  Infinitul se trezește Dintr-un clipocit sever Spațiul vast îl ocolește Căutând al său reper Transa timpului repetă Șirul vremurilor mute Lumea nu mai e atentă Din nimic ce-o să rezulte Întuneric, mult persistă Golul de lumină crește Prin materia cea tristă Adevărul tot urzește Universul se serbează Printr-o cauză pierdută Din enigme se pulsează Doar traseele cu trudă Mii... 

Ana Licu, elevă clasa a IX-a, Liceul Teoretic Little London Vreau să îl cunosc și eu Pe creatorul acestui tablou ciudat Alcătuit doar din puncte Unele ca petele de petrol Altele ca o flacără de chibrit Incendiind o părticică, doar un colț De tablou Vreau să îi văd chipul Și să țip din miezul ființei De ce nu mi-ai terminat tabloul ?! Nu puteam sa fiu și eu oare O constelație ?      

  Arunc o floare Peste un chin Lacrima doare Tresare-un suspin Inima-mi bate Pân’ la Dumnezeu Frica de frate Prin sânge-i mereu Strecor o privire Cuprinsă de teamă În a ei gândire Mă cam destramă Culeg o vorbă De sub balcon O pun în tolbă Să fiu Bonton Răbdarea așezată Ca o rugăciune Culege îndată Multă înțelepciune Ascult o doină Într-un sanctuar Are și noimă Și... 

Monştrii necruţători care voit au scăpat, Întreaga viaţă socială au paralizat, Viruşii au cuprins în ghearele lor, A mea viaţă,a noastră şi a tuturor. Aceşti monştri bântuie din ce în ce mai mult, Vlaga populaţiei din nou au supt, Mai trişti şi mai apatici semenii au devenit, Sărăcia,stresul peste tot s-au răspândit. Politicieni făr-pregătire medicală Îşi dau mereu părerea... 

 Elena Petriman – membră a UZPR – Iași   Un negustor, care mergea la târg, rătăcește drumul, cu tot cu calul său. Bucatele din desagă i se terminaseră. Mai avea doar o bucată de brânză de burduf, dar și aceea sărată. Nedorind să-și stârnească mai tare setea, negustorul își vede de drum, sperând să ajungă la târg mai devreme  de lăsarea nopții.  Într-un... 

                    La Montmartre lângă Sacre Couer Acolo am să mor Într-un tablou pierdut la beție de Utrillo Copia este în cimitirul de suflete moarte de la Cafe de Paix Desigur, în țipătul lui Munch Acolo mă descoperi Subțire și svelt presărat pe bucăți până în Câmpul lui Marte Unde gândul zgârie cu Tour Eiffel talpa lui Dumnezeu Acolo... 

Macrina Grigore, eleva clasa a IX-a, Liceul Teoretic Little London International Academy   Era întuneric. Parcă toată lumina ce odată dăinuia în viața ei dispăruse. Aici, în Gând, pereții sunt moi și sufocanți, înghițindu-te jos unde sălăsluiește Necuratul. Jos, în adâncurile disperării, în anestezia unei vechi speranțe, zace un ursuleț. Este roz murdar, poartă o fundă... 

 Elena Petriman – membră a UZPR – Iași   Când inima va lua repaos Și-n piept nu va mai bate, Stins e-al vieții glas frumos, Cu toate visele deșarte. Acoperit cu albul de zăpadă, Te ascunzi în sfânta criptă, Ca nici vântul să nu-ți vadă Tinerețea cea pierdută. Când străluci-va roua dimineții Și pomii toți vor fi în floare, Cum se pierde visul nopții, Pierdut... 

  A scrisului virtute Adună anii mulți Din suflete căzute Sunt pașii celor culți Gândirea este mută Și ochii-ncețoșați La cei ce nu ascultă La cei neînvățați Un pas făcut în față Va fi un bun avânt Asemenea unui frate Ce știe al său rând Piciorul ce se îndoaie Va ști să se îndrepte Un pom ce stă în ploaie La vânt va fi perete Creștinătatea cântă Din tristul său... 

Dintr-un clic Apare lumea Până-n dric Ține minunea Dintr-un foc Se naște apa La mijloc Pășește sapa Printr-un ceas Timpul ne-ajunge Ca un vas Întruna curge Din nimic Totul parcurge Dintr-un spic Pâinea se frânge Dintr-un pas Lumina fuge Fără ea Cerul ar plânge Printr-un pas Se lasă casa Ce-a rămas Adună masa Dintr-un joc Regula cade Stând pe loc Se și împarte Din privire Se tot distinge Amăgire Ce... 

Soarele pripea ca un cuptor încins, Ziua fără hotare peste sat s-a întins, Iarba grea de rouă-n lumină s-apleca, Pământul reavăn liniştit respira. Norii negri şi grei ca nişte corăbii pluteau, Fuioarele de ceaţă bolta cerului spărgeau, Un bubuit cumplit se auzi parcă, Stropii mari şi deşi începură să cadă. Stropii în frunzele vrejurilor loveau, Sub răcoarea ploii se tot scuturau, Stropii... 

A mea iubită dragă, ce-al meu obraz alinți, Așa, cum al meu creștet, în mâinile-ți fierbinți Și-n poală-ți stă ferice, sedus de raza ta, Așa, îmi vine, ție, acum mă confesa. Și-a mea mărturisire e-un sentiment deplin Prin care eu evocu-ți amorul ce-ți susțin, Și-ți sunt dator a-ți spune întocmai precum simt Păstrând speranța vie că-i crede că nu mint. Căci cum privirea-ți... 

Bădiei Mihai Eminescu[1] de Radu Mihai Crișan             Tu ești altarul nostru dac Și veșnicia verde Ne ești catapeteasmă și ne dori Pe-o rană veșnic verde Învie-ne ! Iartă-ne ! Judecă-ne ! Iisus te-a-ntrupat pentru-aceasta Un neam care piere ‘Ți deschide fereastra Smerite Eminescu Pe care te-am făcut să plângi Cu lacrimi moi, de sânge Te rog,... 

Aerul este atât de limpede Încât pe pământ se vede ca-n palme, Pe cer miroase a mireasmă-mbobocită, Luna ascunsă sub nori pare obosită. La geam gutuiul îmi vorbeşte în limba lui, Mă ceartă că l-am smuls de lângă ai lui, În inima mea îl corectez şi-l liniştesc Şi-i promit că limba lui mi-o însuşesc. Mai întâi o-nvăţ sub formă de parfum, Ajutându-mă de florile de lângă... 

Iubite Tată ceresc, în ceas aniversar îți scriu. Sunt tot aici, în nordul planetei Pământ. Îmbătrânesc. Am strâns în traistă un troian de ani. Mulți și puțini, căci ce pot sta aceștia în fața Veșniciei?. Pe-aici e toamnă sură. Se scutur Frunzele de frasin lângă pârâul unde stau și ninge Cu chihlimbar de frunze din piersicii grădinii. Mă tot gândesc cât de frumoasă-i... 

Coboară, Doamne, pe pământ, Adu-l și pe Duhul Sfânt! Trimite, Doamne, pe Mesia, Să ne salveze România! Coboară, Doamne-n țara mea Și vezi ce au făcut din ea: Spitalele sunt pline, Morții zac pe caldarâme. Bătrânii bolesc în casă, Nimănui nu-i pasă. De la mic la mare, Ne tot scot la vaccinare. Nu ne mai vedem nici morții, Așa ne-au decis ei sorții. Nimenea n-ar îndrăzni Să le... 

  mi-e foame ori mi-e sete ori vreau să trăiesc în pace flămând sunt de viață și cu nesaț să pășesc uscată e lumea… dar nu vreau s-o vorbesc mai ninge-n aprilie… se mai albește-n răceală câte un sentiment omenesc cu lacrimi agile vreau totuși să iubesc! tristețea prin vene… curge din sentimentul prostesc a fost și mai bine cu câte un zâmbet… zâmbet îngeresc scăpat... 

  Cad anii într-un puț Cu zile multe înecate, Calendarul e nouț, Și n-are timp de fapte. Soarele se tot topește În devenire, e flămând, Seninul îl risipește, Și pare foarte scund. Câmpul se rostogolește Totu-i aur și parfum. Omul iar îl umilește Fără grijă, îl face scrum. O pădure se înalță Pe un dâmb nebun, Toată iarba îl încalță Ascuzându-i orice drum Lacu-i cel... 

Ne patinează timpul Dar ne-agățăm de el, Ne lunecă și scopul Prin lipsă e la fel. Hangarul libertății Rămâne-ntruna gol, Amprenta pubertății Ne-mpedică la zbor. Prin realitatea rece Ce mulți au înghețat ! Ei au sperat că trece Doar cu ce-au învățat. Din abundent se scade Doar binele păstrat Și răul, de ai parte, Se pierde prin uitat. Ajungem prin plecare Să nu avem nimica Dar... 

  O părere mă cuprinde Într-o sete cu perdea, Scormonit de ce-i în minte Aș trăi doar Vinerea. Noi reguli ne-omoară! Chiar oprite, vor dansa, Visurile-n plină seară Furate s-ar compensa. Stau în cimitirul soare Copleșit de vanități E tristețea ce mă doare Într-un joc cu nulități. Nici eroii nu mai mor Pentru fapte decupate Doar mândria are scor, Jocul e pe jumătate Amețit... 

  mi-e dor mi-e dor de ranița unui soldat soldat ce și-a pierdut rândul la moarte fericit și timid că se poate că încă nu a murit și mai are mai are prea mult și cu alții de chinuit mi-e dor să mai trag de ruleta rusească ca să-mi surâdă ghinionul dar nu, nu mai am noroc să pot nu pot să mai mor azi știind că ieri eram mult mai liber să aduc pacea celor ce mă cunosc cei ce... 

Bătrân cu părul alb, cu minte iscusită, Cu ochi pătrunzători şi plini de bunătate Ce se aprindeau uneori pe nevăzute Părea o statuie de marmură dăltuită. Desprins din piscul muntelui cu omăt încărcat, Cu obrazul alb şi totdeauna îmbujorat, Prietenos, sfătos, în vremuri grele zâmbind Pentru vârsta sa-naintată muncea prea mult timp. Întreaga viaţă şi-a petrecut-o în stupină Care... 

  In memoriam acad. Nicolae Dabija- Chișinău, prof. univ. Ghe. Jernovei- Cernăuți și prof. Sergiu Manolache, onorabili oameni de cultură cu personalitate, veșnică recunoștință! D.M. Gaftoneanu, Botoșani, octombrie 2021   Motto: „Timpul, legănul speranței…Înțelepciunea merge înaintea lui, oportunitatea odată cu el,  iar remușcările după el.” (Charles Caleb Colton) Plouă... 

            Îmbrăcat în aerul rece al dimineţii             Privesc adânc spre cer ca să spun ce gândesc,             Şi din tăceri albastre ce în aer se rotesc             Adun într-un colţ sclipiri din anii tinereţii. .             O lumină dulce peste tot se-ntinde,             Fărâmi de vise îmi apar în minte,             Adulmec parfumul... 

  în umbra tinereții abia s-a mai zărit așa e ciclul vieții așa ne-a fost ursit o viață ce-i trăită așa cum s-a dorit o zi dezamăgită e foc înăbușit mă uit la mamă și ea pe geam se uită la depărtarea ruptă și nimeni n-o ajută e prizoniera lumii în care e doar ea din oboseala vremii să lupte nu mai vrea e un copil matur ce uită și nu știe dorește doar un tur prin casă... 

străină e ziua în care am plecat în care pe mine m-am lepădat străină-i privirea ce tot mă privește și încet mă obosește străină-i și strada ce-o hoinăresc străină și noaptea în care încerc să nu mă iubesc străină e casa și patul în care mă odihnesc străină e masa mâncarea-i urcare încerc să fiu om străină-i vorba ce vreau s-o înțeleg și fruntea să-mi șterg străină... 

  e vremea ruginită și udă haina sa pe cer e amnezie timpul se-ndesa doar ploile omoară tăcerea obosită nimicul se însoară natura-i fandosită și graurii așteaptă dulceață de la vii pomana de e coaptă va ataca, va pustii norii se-adună în horă vântul va tot zburda ce greu va trece o oră în sat, ploile se vor așeza și cerul se pătează de-al păsărilor zbor pădurea iar... 

de aș putea să-mi cânt revolta mai multe note-aș aduna le-aș arunca ca niște pietre acum în viața altora de-aș ști de boală când ajunge la cum se plimbă printre noi aș încerca și aș respinge tot ce ne trage înapoi de-aș ști de dragoste cum vine pentru un gest de a uni aș rămâne doar cu mine singur poate n-oi greși de-aș mai putea să aflu ceasul și unde poate va sosi aș... 

din scuza trenului întârziat mă voi gândi din nou la tine din suflet tu mi-ai deraiat dar eu rămân totuși pe șine fugind de noi prin amândoi ce gară ne-ar putea reține sunt un prosop ce-adună ploi sau un peron de-afecțiune halta faptelor pierdute tace rămân doar bănci neocupate promisiuni avute pe la spate stau la cușetă încă enervate fanfara despărțirii asanează cu lacrimi și... 

s-a răcit în IERUSALIM și ninge… fulgii fug de pământ. ei cad și se-ascund, rând pe rând… așteptând doar pietre galbene și grele au un cuvânt de spus de spus la același răspuns pe drumul durerii încă se aud copite de cal și multe osanale a oamenilor mulți cu suflete vasale… și încă e jale o jale comună sau poate o jale imună ce nu s-a impus e poate de ajuns… aleile strâmte... 

Mi-a fost şi încă îmi este foarte greu Să cred că timpul nu poate fi atins cu mâna Că vine repede şi pleacă mereu, Fiind ceva care trece într-una. Poate nu trece pe drum totdeauna Cum fac oamenii pe care îi văd trecând, Dar şi ninsoarea o văd trecând într-una Şi ploile de vară le văd răpăind. Nu-mi zicea nimeni să mă uit la bătrâneţea mea, Aceasta dovedea că timpul trecea Pe... 

Motto:                                                                                                              In memoriam Lucian Blaga „Verde crud, verde crud                                                                                                         („Mirabila sămânță”) Mugur... 

Caut o amantă A scrisului meu Să fie șarmantă Cu miros de eseu Să-ne găsim ușor În legănat de pană Să fie în foișor Dând lumii pomană Să aibă ochii dulci Ca lumea să-i vază Să fim cam uituci Căzuți din ipostază Să ne legăm la ochi Tâlhari de onoare Unguent de deochi Vieți târâte prin soare Poate să ne iubim Ajutați de splendoare Citiți să jertfim Codul nostru de onoare Pe... 

Primit pentru publicare: 18 febr.2015. Republicat: 8.10.2021 Text din volumul ,,Clepsidră” (Antologie publicistică), autor Vasile Lefter, carte în pregătire pentru publicare la Ed. Agata. Editor: Ion ISTRATE © Vasile Lefter, © Revista Luceafărul (www.luceafarul.net)   Sunt nevoit să recunosc încă o dată că suntem un popor dependent de drogul senzaţionalului. Dacă show-rile politice... 

Din sufletul ce-mi arde, și-n el ai consacrat, Într-o esență clară, un simbol însemnat. Acea ce-ntr-o lumină de înger strălucești Și-n mod neîndoielnic, trăirea-mi îndulcești. Te rog, iubit-o, lasă-mi, să îți împărtășesc, Precum inima-mi simte, precum e și firesc, A mea mărturisire cu-n sentiment deplin Că ai a înțelege amorul ce-ți susțin. Când uneori tăcerea-și impune-al... 

      Primit pentru publicare: 07 Oct. 2021 Editor: Ion ISTRATE ©Zenovia Zamfir, © Revista Luceafărul (www.luceafarul.net) În fereastra uitată deschisă, toamna se arată mai coaptă, mai obosită un pic, dar de o frumuseţe aparte, ea trăieşte din lumina de miere, blândă, duioasă ca o mângâiere. Toamna e de aur, nu strălucitor, aur blând, primitor şi odihnitor. Un aer... 

    Primit pentru publicare: 07 Oct. 2021 Fragmente extrase de scriitorul Ioan Vasiu, membru al UZPR Editor: Ion ISTRATE ©Claudiu Dumitrache, ©Ioan Vasiu, © Revista Luceafărul (www.luceafarul.net)   Introducere în SolilocViu (Claudiu Dumitrache), cap. I Fragmente extrase din eseul SolilocViu – Muzica Luminii sau a duhurilor rele? (Claudiu Dumitrache, 2021) Voce voinică, harismă... 

De ieri, de dimineață Mi-am agățat căciula-n cui Și-am pus-o…pentr-o viață Dar cuiul nu e cui Mă uit la ea și pot să spui Cât este piele și cât ață S-a ros și blana dosului S-a dus și-a ei prestanță Când mă urcam pe vârful dealului Dădea la tot speranță Era stindardul neamului Chiar la femei substanță Priviri cu coada ochiului Ce nopțile le-agață Dintr-o mișcare a... 

  Motto: „Cuvintele sunt vecine cu lucrurile.”                                      (Albert Camus) „Desenul lucrurilor rănește nevoia mea de beție abstractă.”                                      (Emil Cioran) „Determinația temporară a ființei intramundan o numim intratemporalitate.”                                      (Martin... 

  Mai ieri a fost o nuntă O nuntă într-un sat A fost și lume multă Și miri frumoși, de invidiat Apoi o dragoste fierbinte Cu ani frumoși, săraci… Dar plini de minte În care tânăra pereche Nu s-au culcat pe-o ureche Și-au muncit și s-au iubit Și cinci copii, în dar, ei au primit Căci Dumnezeu i-a ocrotit Și-n casa lor s-a odihnit Au fost doar ani cu Dumnezeu A fost ușor, a... 

SINGURĂTATEA NUMERELOR PRIME (Blobachtungen über das Gefühl des Schönen und Erhabenen) In memoriam: Eugen Jebeleanu („Hanibal”) Motto: „Nicicând nu-i dat iubirii adevărate Să curgă lin și fără tulburare.” (William Shakespeare) „Un gând scris e mort. Trăia. Nu mai trăiește. Era floare. Scrisul l-a transformat în ceva artificial, adică imuabil.” (Jules Renard) „Niciun număr... 

      Glasul din adânc. Năluca (45)           Uneori natura rezonează cu dorința muritorilor. Ziua cea mare a acestui Forum dedicat unei ramuri noi în medicină, Nălucologia, era așteptată cu maxim interes de toată lumea. Era o splendidă zi de toamnă târzie. Bucegii ofereau un peisaj selenar, argintiu cu irizări violete, umbre ce dansau sub soarele obosit al unui sfârșit... 

O NOUĂ REGINĂ Un capăt de soare Spânzurat în jos Învelit de ninsoare Încălzește un dos Un pui de fum Împrăștiat în codru Caută un drum Între Jiu și Motru Un guler de speranță Purtat subțioară Dau proștilor speranță Ca prima oară Un pas mic de om Aruncat pe-o lună Aduce mult somn Și-o poveste bună Un fluviu de vorbe Ieșit din parlament Strică multe ciorbe În norodul impotent Un...