Revista Luceafărul

Fondat 2009 • ISSN 2065 - 4200 Anul 18 → 2026

ISSN: 2065 – 4200 (ediţia online)
ISSN: ISSN 2067 - 2144 (formatul tipărit)
Formatul tipărit apare, la Botoşani, în fiecare lună. Citeşte mai mult...

Eşti aici » prima pagină » lnvitaţie la lectură

CURGE PRUTUL

Curge Prutul, doar el știe Plânsul greu, plâns de frăție Curge lin și-nvolburat Între maluri, separat Curge Prutul, doar el știe Glasul blând de României Curge-n lacrimi ne-ncetat Pentru frații ce-au luptat Curge Prutul spre câmpie Încă spală o Românie Dar desparte ai săi frați Hăituiți și-amenințați Curge Prutul, doar el știe Lacrimi din vița de vie Ce curg de la sân...

ÎN LIMBA MEA RÂD ȘI PLÂNG

Tot ce se petrece în jurul meu Mă emoționează mereu: Pajiști împovărate cu floare, Peste tot numai brațe macarale, Un pisoi stă lungit la soare. . Toate acestea îmi amintesc Că exist și că trăiesc, Pe acest pământ românesc, Pe care atât de mult îl iubesc.. . Exist pentru că îmi exprim Gândurile toate în cuvinte, Și în limba română gândesc, Graiul nostru românesc.. . Este...

Catrene, de Ioan VASIU

C A T R E N E cu primăvara fac iar legământ sub talpă iarba-ncepe să respire și-aud cum ară morții sub pământ să-nsămânțeze raiul cu iubire ooo fântână ești cu apă din belșug eu ciutură rămasă răstignită când dorurile-n toiul nopții fug care-ncotro să nu cadă-n ispită ooo un singur leac pe lume mai există pentru un om ce are viața tristă șapte catrene-n...

VERBE URMATE

Am uitat cuvântul, privind spre el Apoi am uitat rândul, așezându-ne în el Am vrut să fim noi din noi Apoi am vrut să devenim unul din unu Am ascultat tăcerea din șoaptele universului Apoi am ascultat durerea din capătul versului … Am alergat spre ceruri, scormonind pământul Apoi am zburat pe ape, tulburând vânturile Am plâns întruna pe umerii sufletului Apoi am șters minciuna...

CĂLĂTOARE PRIN LUMINI

Pașii mei însingurați îți urmăresc Suspinul tău de iubire copilăresc, Care întotdeauna îl găsesc Alergând aievea prin spațiul ceresc. Erai o ființă pe care n-o puteam afla Însă o puteam numai visa, De iubirea mea nu se bucura, Iubirea imposibil a se realiza. Călătoare prin lumini și umbre, Rătăceai prin lumi străine, De flori uneori devorată N-ai găsit iubirea adevărată. Dar...

BĂTRÂN

Sunt prea bătrân în lutul ce întinerește Cuprins de chin, când lumea se rărește Da, prea bătrân și-n lacrimă mă-mpiedic Nimicul mi-e stăpân, al timpului nemernic … Sunt prea bătrân ca soarele să mă-ncălzească Din adierea cea de vânt, ceva să putrezească Sunt doar un om din fân, ce umbra o să-l pască Un punct, speranță ca vidul tot să îl descrească … Sunt prea bătrân...

Clipa de noroc

Pădurea nu-i dăduse încă toamnei tributul său de frunze arămii, le zăvorâse într-un templu verde cu lacătul iubirilor târzii. Pe lacul ocrotit de sălcii mute, pluteau vrăjite două lebede, cu grație-alungau din gânduri teama, că trece timpul mult prea repede. Fugar, din liniștea adâncă a pădurii, un căprior ne-adulmeca timid, înfricoșată am simțit sub pleoapă, închisă...

Dialog tăcut cu Părintele Pietrei

„Dialog tăcut cu Părintele Pietrei „, parte din ciclul meu brâncușian, omagiu centenar 2026. Mă aflu-n rugăciune la masa lui de piatră, Unde tăcerea lumii e jarul dintr-o vatră, Un geniu a pus daltă și plânsul să s-abată, În duhul meșterului, ce-n suflet se arată. Să schimb cu Brâncuși tăceri, smerită am poposit, Să fim acum împreună, privind spre nesfârșit,...

NE AMINTIM DE MAME

Ne amintim de mame când primăvara vine, Cât ne mai sunt sau poate la Domnul bun chemate, E dorul lor ajuns direct până la tine, La tine-n suflet mama-i mai sfântă decât toate… Când ești bolnav, slăbit, rănit, neputincios, Gândește-te o clipă la cum te îngrijea, Să-i porți măicuței tale un gând cuviincios, Căci vor veni și clipe când n-o vei mai avea… Să stai cu...

FEMEIA CU SUFLET ȘI MIREASMĂ

E femeia ce poartă în suflet iubire, Blândețe, bunătate și dăruire, E femeia cu zâmbetul de argint Cu crini albi în păr, adeseori, zâmbind. . E femeia cu suflet și mireasmă, E femeia cu multă lumină, Cu mintea care e-n stare să primească, Orice gânduri despre lume,despre viață. . Cuvintele sale luminoase și-nțelepte Au devenit comori adevărate, Înlătură efectele suferinței, Ajungând...

DE LA TINE

Pentru scumpa mea soție, MARIA ! Aș vrea să-ți cumpăr din priviri Și să le-ascund în suflet În sufletul care a suferit Când tu pe mine m-ai privit S-adun cuvinte ce le-arunci Iar eu le-adun în taină În taina plânsului de prunci Mă rătăcesc cu dulcea spaimă De chipul tău să mă agăț În orice clipă agonisită Dorința asta e-un răsfăț Doar lumea să ne mintă Să-ti...

C A T R E N E

de zece lei îmi cumpăr fericire de șapte lei îmi iau un vis frumos în palme las iubirea să respire și-n suflet primăvara o descos ooo iubirea-i un altar de rugăciune iubirea-i poartă către zări senine iubirea-i ca un vis ce nu apune iubirea-i un album ce-ți aparține ooo fiecare om e un actor și joacă-ntr-o piesă tot mereu viața dă la unii rol ușor altora le dă un rol...

Dincolo de timp

Prezența mea era doar legământ dat sorții. Dar de ce n-am priceput: din infinitul scurs pe-acest pământ, tocmai în timpul meu ai apărut? N-am înțeles nimic. Părea absent orice ținut marcat de pașii vani. Să ne-ntâlnim în unicul moment, au trebuit să treacă mii de ani. Așa că nicio zi nu mai socot să pot să-nfrunt realul mult prea tern; să fim alături, dincolo de tot, doar două...

MIC GHIOCEL

MIC GHIOCEL Pentru Victoraș și Mateiaș, cu dragoste de mamă… Mic ghiocel, te fă un călător, Te-apropie de cel ce-și caută o stea, Eu n-am să plec, am să rămân cu dor Și unde eu n-ajung, tu poate vei putea… Mic ghiocel, tu singur poți străbate Întinsele cărări, fără liman, Când pustiit va fi și inima-i se zbate, Tu să-i zâmbești și să-i răsari la geam… Mic...

Jurnal de front

Jan Tristea Jurnal de front Este luni, 2 martie 2026, trecut de ora 10:00. După obiceiul matinal, am decis să încep ziua cu ceva activități gospodărești și benefice traiului, care devine tot mai scump. În această dimineață liniștită de martie, a doua zi din lună, mi-am propus, să rezolv două treburi care mă așteptau de mult: să curăț via de pe balcon și terasă și să pregătesc...

Stingher

A răsărit așa-ntr-o doară, În plină iarnă, un fir de iarbă. Sub raza rece, prea stingher și mititel, Căci s-a trezit golaș și singurel Și nici zăpadă ca să-l învelească Și frigul ce l-a luat să-i potolească. Privea uimit și-ncremenit, La câmpul negru împietrit, La cerul alb ce i-a zâmbit, La bruma care l-a-nvelit. Spera să fie primăvară, Să crească mândru bunăoară, De...

Catren de primăvară

primiți din partea mea drept mărțișor un cer albastru fără niciun nor și un buchet frumos de ghiocei ce oglindesc speranțele în ei autor: Ioan Vasiu

Mirajul primăverii

De pe-o bună primăvară Și cu soare, și cu nori, Vestitorii ne-anunțară, Aducând ușori fiori. Ceața însă nu se lasă, Dusă-i peste miez de zi Ca-ntr-un vals capricioasă, Mai rămâne printre vii. Florile ușor timide, Delicate ne zâmbesc, Purtând nobile hlamide, Primăvara-mpodobesc. Triluri largi de păsărele, Se aud din depărtări Și-nverzite rămurele, Ascund dulcele cântări. Peste...

Rândul

M-așez la rând, flămând Pe rândul neamului, tăcut Ne-am așezat în șir, uitând Că este rândul ce-a trecut Un rând ce multor le priește Se simt prezenții nimănui Un loc în care se urăște Și unde-i vina Domnului Pe sticla de ulei, lumină, Speranța bate din picioare Punga cu zahăr parcă-i plină În miezul nopți-i gust de sare Un rând tăcut și-ntunecat Unde se-nmulțea...

Patrula (13)

Pentru o vreme, în Ulmeni nu s-a mai întâmplat nimic deosebit. Afacerea cu șacali a fost preluată de Primărie. Familiile lui Cioclez și Pompiliu au intrat acționari. Ferma de șacali funcționa cu acte în regulă. Plecați spre canal pentru angajare , cumnații ajunși la grădina cu cilindrii nucleari fură opriți de o alarmă discretă cu sunet de nai. Sunetul din ce în ce mai strident...

C A T R E N E

se duce iarna tristă și perfidă târându-se spre nord ca o omidă și ghioceii râd pe străzi și-n piață iar soarele pe dealuri se răsfață ooo stau la taifas cu mine uneori mă contrazice gândul câteodată mă las momit de calme sărbători chiar dacă inima mi-e supărată ooo sângele meu ca mustul abia stors poemul meu ca un ochean întors iubirea mea ocean nemărginit cuvântul...

Déjà vu

De ieri tot plouă. Parcă strune rupte de lacrimi și cristal cad. Nu distingi în luciul apei tot ce amăgește, sticlește și continuă să lupte. Și brusc, nimic… nimic nu se clintește, pentru că treci alături. Mă atingi. Și chiar și stropii ploii, ca-n oglindă, secundele suspendă. Se divid. Încremenesc în aer, căci se pare că vii din alt timp, cât stă să se prindă în tente...

Ghilotina

Cuvântul, condamnat la moarte Calici în haine scurte de împărăție Mint foile ce stau acum în carte La ghilotină fără de vinovăție Frumosul spânzurat de arte S-ascunde grabnic în pustie Sfințite-s odele ce sunt deșarte Mor adunate toate-n vistierie Circari în robe de dreptate Sunt în frăție cu nebunii Fac din lumină multă noapte Regurgitând străbunii E ghilotina foarte...

„Simfonia Verde a Invierii”. Învierea Pământului

Când prin livezi cu floare ninge, Și pacea din izvor se atinge, Când hohotește-n râs și vântul, E semn c-a înviat Pământul. Când iarba crudă-n vânt se-ndoaie, Și mieii zburdă după ploaie, Când lunca-și schimbă tot veșmântul, E semn c-a înviat Pământul. Când din împărăția de flori, Sunt vestitori de soare în zori, Când mărțișoru-și zice cântul, E semn c-a înviat...

Mi-e dor de tine primăvară

Mi-e dor de tine primăvară, Atât de pură și solară, De cerul rozaliu De freamătul tău viu De zborul lin, de iubire plin Ce-n muguri vibrează cristalin. Mi-e dor de tine primăvară, Să-nmugurești în mine A câta oară, De firul ierbii crud ce-o să răsară, De adierea lină și senină, De vraja nopții ce-o să vină. Mi-e dor de tine primăvară, Să mă cuprinzi cu a ta taina iară, Să...

Doar mamei

Trecut-au ierni și ierni la rând, De nu mai știu cine mai sunt, De-am obosit tot căutând Răspunsuri, dar niciun cuvânt. Te port în mine în tăcere, Icoana vieții mele în durere, Și mângâierea ta divină, Aștept acum din cer să vină. Și întind mâna către vise, Dar în zadar, nu vor atinse. Și stau în umbra nopții trecătoare Fără de somn, în rugi chinuitoare. Iar printre...

„Simfonia Verde a Invierii”. Renaștere

Primăvara, primăvara a sosit la noi. Gârlele-și încep fanfara și pornesc șuvoi. Pământul se-mpodobește cu mii și mii de flori, O jucăușă rază, soarele trimite pe furiș, în zori. Privim nostalgici cum mugurii de flori plesnesc Și-n via din grădină frunzele iar înverzesc. Codrul se-ndesește și cerbul la râu se-oprește Și primăvara, ziua tainic, își mărește. Oameni și natură...

ALERG PRINTRE GHIOCEI

Alerg și astăzi, iarăși, printre ghiocei, E timpul lor măreț, sublim… de peste an, Se oglindește-ntreaga mea iubire-n ei Cum se-oglindește steaua dimineții în ocean… Nu-mi mai astâmpăr pașii năvalnic alergând, Aș vrea toți ghioceii din preajmă să mă vadă, Să știe toți că i-am purtat cu dor deplin, în gând, Un strop din fericirea mea spre ei să cadă… Și...

„Simfonia Verde a Invierii”. Lasă-mi, primăvară !

Lasă-mi, primăvară, florile albe de cais! Îți dau în schimb, doine dragi adunate-n manuscris, Iubirea din curcubeul razelor de soare, Hora din bătătură, în zi de sărbătoare. Lasă-mi, primăvară, firul mic ca de vioară, Vraja ta candidă, cu miros de lăcrămioară ! Îți dau în schimb, o pulbere de cânt înfășurat În crânguri, fremătând de dor, păsări și râu curat. Lasă-mi,...

Ochi în noapte

Mă uit în ochii tăi Ei, iară mă doboară Căzut pe malul unei văi Dă sufletul să-mi moară Și ce-aș putea, copilă Să-ți spun pe înțeles Ascunsa mea idilă O pierd prin Univers Aș vrea să te cuprind Să îndrăznesc mai mult Mă știu totuși arid Și trist să mă ascult Mă uit în ochii tăi Ce scaldă numai șoapte Zbor iară peste văi Visându-te în noapte

Patrula (12)

Pe la miezul nopții, Irimia Burlacu fu trezit de o hărmălaie suspectă. Deoarece despre isprăvile câinilor bionici ale celor doi foști țapinari știa acum tot muntele se impuneau acum măsuri speciale. Șacalii speriați urcau mereu de frica patrupedelor electronice părăsind spațiul periculos. Pompiliu și Ștefan sfătuiți de prieteni și de copii puseseră la cale înființarea unei firme...

„Simfonia Verde a Invierii”. Sfințirea verde

A iubi primăvara-i o sfințire, Un drum spre ceruri, tainic, în rotire. Renasc ținuturi, ierburi și noi frunze, Legende scrise-n tainicele pânze. A iubi primăvara-i o dorință, A brazdei reavăne, în umilință, Să guste grâul verde-abia încolțit, De mâini trudite, aspre, de sfințit. A iubi primăvara-i o poveste, Ce curge lin din veacuri mari, celeste. Strămoșii o cântară-n doine...

ERAI

Erai un vis încântător, feeric, Ce liniștea mi-o răzvrătea mereu Și-aveam o teamă a nu fi himeric, Căci te doream dar – sufletului meu. . Erai frumoasă, fragedă și blândă Cum e natura-n zilele lui Mai Sau cum e luna-n nopțile-i de mândră – Încât tu cumpătul mi-l covârșeai. . Dar între noi zăcea acea distanță Ce însă ea făcea să nu mă știi Și dintr-un gest...

Mi-ajunge doar să cred că te iubesc

În ochii tăi sclipește alt apus; alt timp se curmă-n inima-cuirasă, când acest râu, ce curge-n sens opus, aduce umbra… umbra ta sticloasă. Din vidul unde apa drept din cer văd că se varsă (crug fără culoare) și-ncep să simt, te simt chiar și-n eter, primind răsfrângeri irizate, rare. În acest loc aproape nefiresc, când înțeleg talazuri prinse-n tală: mi-ajunge doar să...

Dor de mamă

E iarnă peste chipul tău Și peste a ta iubire O lume aruncată-n hău Și-o lipsă de menire Doar ochii tăi valsează În pași de nemurire Stau întrupați, visează Un suflet spre unire Stau anii toți aliniați Sub frunte, sub privire În voce astăzi copiați De glas, de mănăstire E iarnă și-n sufletul meu Un dor omoară zile Te-aș strânge iar, dar Dumnezeu Ne-a rupt a noastre file Rămân...

UN BUCHEȚEL DE GHIOCEI

Am cumpărat un buchețel de ghiocei, În marele oraș, vânduți de o bătrână, De la Suhatu-n zori vine cu ei Și-i tremură de frig sărmana-i mână. Îi vinde la Unirii, printre trecători, E frig, dar totușI nu stă mai la soare, Că o alungă florăreasa uneori Și stă cum poate,-n frigul cel mai mare. E ceru-ntunecat și gerul strânge, E-așa bătrână și atât de-nfrigurată, De-atâta...

Patrula (11)

La marginea satului Ulmeni un grup de oameni așteptau înarmați cu furci și topoare. Pompiliu întrebă -Oameni buni ce se întâmplă aici? Cei doi țapinari deveniți patrule de ocazie au înțeles că trebuie să facă stânga împrejur pentru a nu fi arestați. Patrupezii bionici porniseră deja spre Râpa Galbenă unde era o ascunzătoare. -Ce facem Ștefane? Ne ascundem până pleacă patrulele....

C A T R E N E

miroase-a primăvară pe câmpii și-aș alerga și nu m-aș mai opri decît în lotca unui poem nou pe care astăzi ti-l ofer cadou ooo se plictisește iarna cu haina încheiată se plictisește luna s-alerge după soare se plictisește geamul cu-o singură mușcată mă plictisesc repetând că dragostea nu moare ooo tu treci ca briza mării și lași în urma ta o primăvară care pe...

LINIȘTEA CÂNTĂ ÎNTR-UN PLOP

Sub cerul ce miroase a busuioc Liniștea cântă cu glas de mierlă într-un plop, În cântecele ei duioase m-aș muta Dacă aș avea aprobare de la ea. Voi rămâne acolo până când Trandafirii încărcați cu miresme râd, Fântâna cu cumpănă mereu umblând, Prin pădurile cu pajiști înverzând. Îmi place liniștea adâncă și suavă Liniștea care rabdă și mă ascultă, Liniștea care...

Fisuri în aer

Alei de sticlă-n parcul de cristal și-o singură oglindă azi reflectă ființa ta, lipsind din ce respectă firescul timpului esențial. Și totuși, simt mirosul tău de mosc acoperind magnolii de rubine. Privirea ta-n luciri diamantine și-n raze de safir o recunosc. Din frunze de smarald și de tercot rămân un fel de macule-n lumină, fisuri în aer, când doar o străină m-atinge-n treacăt...

LUMINĂ ȘI DESTIN ! Destine dăltuite în timp

Destine dăltuite în timp Pășeam sfios pe malul apei line, Când toamna, în aur, ramul și-a gătit, Purtând în ochi lumini de soare pline Și un dor de ducă, tainic, liniștit. Eram copile, flori abia deschise, În „Tudor”, unde visul a început, Iar băncile păreau corăbii prinse În valul vieții, încă necunoscut. Și-n pragul școlii, caldă și duioasă, O voce scânteietoare ne-a...

LUMINĂ ȘI DESTIN ! Părinții de lumină

Părinții de lumină În fiece toamnă pentru noi era nou început, Reușeam întotdeauna ce alții nu au putut. Creșteam vlăstarul cu iubire, pasiune și har Și-l umpleam cu bunătate, învățătură și dar. În fiecare toamnă, noi, părinții de lumină, Semănam cu inima de bucurie-n tulpină, Fără s-alegem câmpia, pe soare, viscol sau ploi, Siguri eram că vor rodi fructe din florile...

Gara fără nume

Doar căi ferate în spirale, căi de gheață te-au adus în gara fără nume, pe când un porumbel în ochii tăi murea în iarna cu zăpezi din altă lume. Reverbera ceva precum un cling în trenul ce urma spre alte zări să plece, când încercam în van să te ating, căci silueta ta de fum era prea rece. Când trandafirii albi n-am îndrăznit să ți-i întind, pătați fiind cu prea mult sânge de...

RĂZVAN DUCAN: ”Visez și scriu cu o frică permanentă de timp, de a nu putea să-l umplu așa cum vreau, cu consistențe”

IOAN VASIU: – Când și unde ați debutat, ca publicist ? Dar ca scriitor ? RĂZVAN DUCAN : – Nu mai știu exact când am debutat, ca și publicist. Ceea ce știu este că aveam un simț ascuțit a observației cotidiene, iar acesta era ”la pachet” cu simțul punerii ei într-o ”poveste” coerentă și credibilă, și apoi, în limita posibilității, de a face cunoscută...

Rânduiala dorului

Pune-mi întristarea-n prag, N-am de ea milă, nici drag. Du-o-n loc fără de leac, Să se piardă-n văi, buimac. Agață-ntristarea-n cui, Gura lumii să o-ncui, Să n-ajungă la străin, Nici la cel de neam puțin. Scrie-mi vorba-n bob de grâu, Să n-o prindă niciun râu, Pune doru-n lacrimă, Scapă-l de-a sa patimă. Pune-mi bunătate-n ochi, Să mă spele de deochi, Ia durere și oftat, Că...

Memoria foșnetului

Frunză de codru, verde de pădure, Tu-nveți prin timp dorințele să-ndure, În freamăt blând tu m-ai legănat mereu, Păstrând în tăcere tot ce-a fost mai greu. În anii mei, cu un gust de pruncie, Mi-ai fost un cânt și-o mare bucurie, Pași de horă, în doine fără nume, Și ghid curat prin labirint în lume. Când vârsta dragă-a tinereții sosi, Mi-ai fost un scut viu în tainele...

NAVIGHEZ PE VALURILE VIEȚII

În vâltorile vieții cotidiene Navighez pe valuri învolburate, Și orice clipă e prilej de scufundare În apele acestei vieți trecătoare. Inima mi se leagănă ca o luntre. Cerul însoțit de luceferi mângâie umbre, Rătăcesc în această lume invadată De minciuni și ipocrizie deodată. Mă zbat în liniște și în lumină, Ard în flăcări până devin rădăcină Iar când aflu că steaua...

Patrula (9)

Fosta grădină cu cilindrii devenise un loc malefic pe care locuitorii celor două sate îl ocoleau noaptea. Apăreau morminte din care ieșeau șobolani uriași. Oamenii se închinau speriați și treceau grăbiți mai departe. Nimeni nu reușise să dezlege misterul . La școală, la ora de Cunoașterea mediului, trei elevi veniră cu ideea de a folosi inteligența artificială. ...

Fulgi de zăpadă

Fulgi de zăpadă, ninși pe aripi de îngeri, Doruri în lacrimi ascund, în suflet, stingheri Și curg în valuri, în liniști clipocite Vin în puhoi, în șuvoaie răzvrătite. Fulgii de zăpadă, ninși din caier de nori, Ne-aduc belșug, pe aripi de gând călător Și ne veghează prinși pe al vieții hotar, Ca ruga noastră să nu fie în zadar. Fulgii de zăpadă, ninși din flori de gheață Sunt...

C A T R E N E

C A T R E N E de-o săptămână nu pot să visez de-o lună nu mai aflu un descântec de ani de zile-s doar un amorez de poezie nu pot să mă vindec ooo mi-aș face-o casă numai din petale într-o livadă plină de caiși să sorb parfumul zâmbetelor tale și să visez cu ochii larg deschiși ooo mi-e tot mai dor de-o calmă primăvară de trenurile care știu că vin speranța...

Drept de autor © 2009-2026 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania

Revista LUCEAFĂRUL

Sponsorii ediției

LUCEAFĂRUL de seară

Legături

Eşti aici » prima pagină » lnvitaţie la lectură