În orice stare sufletească mă voi afla, Primăvara totdeauna o voi admira, Căci ea îmi cere un gând nou primenit În care se stăruie dorul de nemărginit. Ea se cere privită cu suflet tremurător Ca firul ierbii mereu şerpuitor, Ce se strecoară fără zgomot printre ponoare Şi se sparge în adâncuri de tăcere. Chemarea primăverii e duioasă Şi vine de pe dealuri cu-o vreme ploioasă, Ne... 

        De sus de pe vârful muntelui cu stihii ascunse, prevestitoare de nenorociri ,Valea Zăbalei părea un balaur cu trupul inelat. Picioarele se întindeau până la pădurea de foioase, iar capul cu gura larg deschisă părea intrat în munte.     Prin asemenea locuri stranii doi tineri, soț și soție, orbecăiau, căutându-și cei doi copii dispăruți din cubul –container de mai... 

Gâfâind sub șaua calului (secvență dintr-un roman nenăscut)   Compania unde lucra Tiberiu Zală achiziționase un motostivuitor nou. Dăduseră o căruță de bani, dar merita. Avea cai putere în plus, putea fi manevrat cu lejeritate, timpul de încărcare-descărcare a mărfii se derula cu un volum de muncă diminuat – o bijuterie. Când îl vedea pe Tiberiu cravașând fără efort... 

Poetul nu are viaţă personală De Ziua Poeziei Poetul viaţă personală nu are El sprijină cerul să nu cadă peste noi Se face nor şi-n tăcere cărare Spre turnul potopit de ploi.   Poetul nu are viaţă personală Întâmpină zorii alergând prin fum Salvează marinarii surprinşi în cală S-au fecioarele urmărite pe drum.   Poetul viaţă personală nu are Fântânilor spre... 

       Pustiu. Ierburi uscate. Șerpi și broaște care vor să scape din gurile hulpave ale târâtoarelor veninoase.       Cu rucsacul aruncat pe umeri și cu un băț de fag ascuțit la capăt , un om în haine ponosite luneca  printre buruienele dușmănoase.   Liniștea hățișurilor fu spartă agresiv de un țipăt disperat: -Fugiți nefericiților, ateilor cu suflete moarte. Vine... 

Ți-aș spune cât de dragă-mi ești, Că-n ochii tăi ființa mea se pierde, Te-aș și-ntreba – de ce roșești, Când vorba-mi caută să te dezmierde ? Parcă nu pot, dar de-ndrăznesc Cuvântu-mi vreau să-ți cadă omenește ! C-așa frumoasă te găsesc, Cu sfiiciunea ce te oglindește ! Să pot, aș vrea, a-ți spune cum Din ochi îți curge-a soarelui lumină, Și cum splendoarea lor acum Destinul... 

      De ești femeie zămislită-n huma începutului de Timp, N-ai teamă-n lume, căci tu ești zee coborâtoare din Olimp, Ești mugur tainic ce străpunge neroditorul lut din lume, Și fără tine nu-i culoare și nici iubire în cutume. Ești izbăvirea-n drumuri grele care mișcă lumea stinsă, Și-n albe jertfe lăcrimânde, ești prag de veghe necuprinsă, Ești o iubire-n... 

De la câmp, de la păduri de oriunde ar veni Mama ne aduce numai bucurii, Pentru că ne-a născut şi tot ne creşte Cu fiecare zi ce vine, ca în poveste. Harnică, cum vrea să ne vadă şi pe noi, Ne îndeamnă să fim la muncă cei dintâi, Să aducem din grădină un coş cu de toate Prin grija ei sădite şi crescute. Atunci când odihna casei e deplină, Mama închide ochii cea din urmă Şi... 

      Mă mângâia în asfințit o tresărire, Mă săruta cu stropi de rouă argintată Și cu nesaț mă pogoram ca-ntr-o-mplinire Tivită în ogor cu humă cuvântată. Îmi tresăreau înspre apus în fantezie, Vecernii pe altare-n rugi neîmplinite, Și așezate-n gânduri pline-n frenezie, Îmi cern printre vâltori otrăvuri aromite. Mai plâng în vers păduri uscate de mesteceni Și... 

Incredibilele aventuri ale unui pui de gâscă                                     ( Parabolă pentru Alina M) În ,,apartamentul” lui din coajă de ou, se simțea confortabil, dar nu ca altădată. Încă e călduț și bine, dar mult mai plăcut a fost înainte, așa, măcar cu vreo săptămână.  Acum se  simte cuprins de o ciudată neliniște. Să fie din... 

Undeva, în nemărginirea zării Savuram frumuseţea unei cabane, Toropită sub povara luminii, Maronie ca frunzele pădurii. E cabana din mijlocul unei poiene Înconjurată cu pâlcuri de sânziene Şi s-a gândit să stea de vorbă cu pădurea Când vântul nu se va plimba aiurea. Cabana era nouă şi vorbea tăcând, Tăcea să-i auzi sufletul murmurând, Dar mai mult se auzea pădurea vorbind Cu... 

Eu obosit, în noapte îmbarc lumina Sub privirea ochilor bătrâni. Ascult inima oceanului cum bate Și strunele viorii vibrând să iasă. Când glasul speranței scoate muguri din apă, Timpul se transformă în lacrimi curgând, Livada de lângă nuc nici rădăcini nu mai are Aerul se despletește ca o femeie născând. Trupul cămășii rămâne pătat de sudoare Și în infinit de nuntă lumânări... 

Ecouri vii dinspre școala de odinioară (secvență dintr-un roman nenăscut)   Către sfârșitul anilor ’80, Tudor Ariton urma cursurile profilului de filologie-istorie, într-un liceu moldav oarecare. Clasa de elevi, plină de fete, era pe gustul său. Ajunsese aici mai târziu, abia în semestrul III, după o escală neizbutită la un liceu galonat pe zona de matematici, unde nu excela.... 

Din ochii tăi preling doar raze de lumină O lume-ntreagă ei ating, o lume ei alină O Doamne, prea frumoși și dulci, striga poetul Toți îngerii par furioși, în ei pierzând prezentul Doar ochii ei mă mântuiesc și soarta mi-o împarte Credința greu o stăpânesc și am păcat de moarte Din viață, tot am terminat crezând că mă-nconjoară Prea speriat, prea ruinat când visul o să-mi... 

Ecaterina Bîrsan   __________________ Pufoșel și Bucla de aur Sofia, o copilă în vârstă de 7 ani, e foarte energică, mereu cu zâmbetul pe buze și prietenoasă. Prietenii ei o numesc ,,Bucle de aur’’, deoarece are un păr în valuri aurii atât de frumoase, încât nu-ți mai vine să-ți iei privirea de la ea. Fiind singură la părinți, își dorea tare mult un pisoi, dar familia... 

Ne place tot timpul să fim lăudaţi, Dar nu ne convine când suntem mustraţi, Dorim să ne evidenţiem virtutea, Capacitatea,într-un cuvânt valoarea. Neamul nostru este profund indignat Când imaginea sa nu s-a promovat, Când sunt arătate cu degetul trădarea, Patima,venalitatea,dezbinarea. Aici „pe-o gură de rai” am vieţuit Cu toate popoarele pace am dorit, La bunul altuia niciodată... 

Dintr-o noapte de poveste Sete-mi este Înțărcată pe perete, rama Iar mă vede Știe tavanul alb cu scut rece Unde crima se petrece Suflet osândit la toate Cuget-n șoapte Prin hogeag pândește-n noapte Alte fapte Gustul acru de pe mine Chiar îți vine Din refuz te-ai lepădat Înc-odat În rușine te-ai spălat Imediat Bei cu cana vin, surcele Sorbi din stele Vreau un pat pentr-un regat Încălțat Gem... 

  Iubite, pe trupul meu răsar vlăstarele bătrâneții Și-mi pare că-n iarna asta blândă și prea puțin dalbă Mi-s anii verzi încă, deși e vreme destulă De la prima mângâiere a mâinilor tinerei mele mame. Iubite, privește-mă cu ochii tăi de azi și iartă Că nu știu vraja tinereții fără de bătrânețe Să-ți fie a dor și a iubire ca-n zile fierbinți de vară Când trupurile... 

Să facem primul pas Ținându-ne de mână Uitându-ne spre ceas Având aceeași vină În patul ce-l visăm Acum e numai vară Distanță măsurăm Și nu e prima oară Mai așteptăm o clipă Ca timpul să ne vrea Simțind că e risipă Alunecăm în calea sa Normalul se-nfiripă Timizi înaintăm Voința e comună Și rușinați, renunțăm O mână-n mâna mea Și lumea e sub lună Eu astru tu... 

Auzi iubito, unde zboară… ecoul surd vioara chioară dragostea noastră ce-o să piară, târâtă de-o gingașă cioară … Din luna plină ce nu înfioară, toți îngerii părtași să piară cuburi de gheață prefăcute-n ceară, doar trei ocnași să stea afară Viața-i roz și scursă-n seară, mai vrei ceva… să stăm acum în gară Cu trenul vieții doar gunoi se cară, ne duelăm... 

      Mă reîntorc în vremuri când ninsorea în vis, O iarnă pătimașă, pustiu într-un abis, Și-n dăltuire oarbă pe vârfuri de sublim, Alung doar plămădeala, ce-i cruce în destin. Și scrijelind cu fulgii din iarna-n palimpsest, M-ascund de o vâltoare ce curge dinspre vest, Mă răscolește dorul cu patimă-n izvoare Desprins din maluri sumbre strivite-n ape clare. Și-un... 

        Voiam să-ți spun, că ninge peste trup, mereu Că cerul e livid și fulgii cad prin sită, Și flori de gheață se ițesc în suflet greu, Și că mi-e somn târziu în iarnă nelipsită. Voiam să știi, că doruri ard ninsoarea nopții, Că nu-mi găsesc culcuș în tristele zăpezi Și că-mi îngrop deșertăciuni în albul sorții, Și-ngheț pe uscăciuni priviri... 

Nu este un farmec pentru nimeni oare ? Să privești atent, cum făr’ de-ncetare, Valurile mării, spală-n spuma albă, Stâncile la țărm când de vânt se-nvoalbă ? Cum cu dușmănie se reped năvalnic În al lor asalt cu nărav amarnic ? Iar a lor sfârșire – albă împroșcare, Și-o găsesc în stânci, într-un zbierăt tare ? Ci gândind la ele, las loc întrebării, Ce privește... 

            E lumea aceea mare, închipuită,             Cu ţinuturi fabuloase de cleştare,             Cu universuri ce se cer desluşite             De mintea unui copil abia îmbobocită.             E acea lume cu o aşezare tipică             O lume demnă şi totdeauna vrednică,             Unde copil,mirabilă... 

  Fiecare fulg de zăpadă sapă în aer o cărare pe unde curge în ochii mei lumina pierdutelor stele …ca și cum m-ai privi. Nu credeam să existe aici o solitudine plină până la margini cu dragoste. Cerul s-a unit cu lutul câmpiei într-o nuntă alb-albastră sălciile luncii, împodobite și secate de sevă, au împietrit cuminți și nu mai așteaptă nimic. Omătul îmi absoarbe... 

Salcâmii ning și încă este seară, tăcerea sting fiorul ce mă înconjoară. Ne-am declarat iubire prin război, ne-am separat de dragostea din noi. Cad în lumina formelor pierdute ce îmi adună vina clipelor vândute. E curcubeul șters cu atât de multe vreri, al nostru mers alunecă-n dureri. Albastră-i ulița de orizonturi roșii, verde e ușa ce împiedică strămoșii. Se flutură uscatele... 

Murmurând în plină noapte Dorul tău fierbinte-n șoapte; Tu – iubire depărtată, Ce aștepți nemângâiată – Când lucesc în noapte stele Te amesteci printre ele, Iară sufletu-ți s-aprinde Tot mai viu și mai fierbinte. Și cu luna-n noapte plină Îți zâmbesc și îți alină – Frământările și dorul – Stele mii slăvind amorul. Ca-ntr-un glas cu ele luna Ne îndemne tot... 

A bate-n viață pe perete un cui, să-și pună Dumnezeu în visul tău, haina lui, o insprație ce nu-i lesne orișicui. Din visul tău, din visul omului… Să urci pe scara neamului, să nu-ți vezi umerii destui, să ușurezi din greutatea locului răbdarea gândului, și s-arunci tăcerea-n hora nimănui. Doinit în taina sângelui de pe ștergar, ștergarul câmpului, sudoarea domnului. Strigarea... 

Toader RĂDUȚĂ         Sunt fiul Vrancei, sunt muntean, din lutul Cozei plămădit, din tată-n fiu os de moșnean, cu munți și ape logodit. În grai de doine-s îngânat în bătătură de oieri, Cănele, plai îngemănat, frate mi-ai fost până mai ieri. Răsună bucium la apus vibrând în lemn scobit de tei, din Porcu, baciu-avea de spus că mută turma-n Locotei. Poieni... 

Respins de mamă și de apa lui, el cade într-o teamă. Născut în soarta norului unde soarele îl cheamă, e singuratic în mreaja dorului, căci plânsu-i e-o vină în ploaie iar vocea norului i-o mamă ce îl alină. Respins în lumea asta mare, doar sentimente cară, să le împartă cu a lui. Și, nu știe nici să ceară, să-mpartă pasul său la doi. Respins, știut de karmă, iubit ca norii... 

  Mi-e dor pe-un ștergar de turta arămie Pusă de țărancă în țest să crească De trilul coborât din înalt de ciocârlie În Transilvania, Moldova și Țara Românească. E anotimpul când satul îl colind Și-l înveșnicesc în vers pentru mâine, Prin centenarul acesta suferind Mă întorc acasă pe-o punte de pâine. Ziua scrie cu lumină în brazde poezie Holda aurie mai trece și-n... 

Să nu mă lași iubita mea, minciună, să dorm printre borfași, purtând a lor cunună. Trimite-mă din nou în viață cea din urmă și să te cred cum alții cred în spumă. În spuma laptelui cel negru văzut în alb… și să rămân integru, și să nu mă lași minciuna mea iubită! … Să nu mă dai pe mâna celor prea corecți căzuți din rai căzuți perfecți. Eu așa să rămân,... 

C A T R E N E      ooo din rai trimite tata o scrisoare și-mi spune că și-acolo e mai greu că s-a scumpit biletul de intrare la balul găzduit de Dumnezeu ooo mi-e noaptea cel mai bun companion îmi pare luna o icoană sfântă cu vântul mă iau deseori la trântă și-i reproșez mereu că e afon ooo iarna începe tot mai mult să-mi placă pomii s-au îmbrăcat în promoroacă pe... 

  de Eminescu tot mai des mi-e dor pe Eminescu îl visez mereu versul lui Eminescu-i izvor pe care îl ocrotește Dumnezeu      

What I Wish You, Sweet Romanian Land Mihai Eminescu, traducere Leon Leviţchi Publicat de Diana Cârligeanu) ___ What I wish you, homeland, sweet Romanian land, Land of peerless glory and bold aspiration: As your mightiest weapon strong and active hands, For your past, a future worthy of our nation! Let the wine flow freely, let the goblet sparkle If such boons are cherished by your children true; For... 

My Wish For You, Sweet Romania Mihai Eminescu, traducere K.V. Twain (Diana Cârligeanu) 15 ianuarie 2023 This I wish for you, sweet Romanian land, Beloved country of glory and of longing: Sinewy arms, the weapon for strong stand, For all past triumphs, still other triumphs thronging! May wine flow in the cups, and may the goblets sparkle, If this be what your proud sons desire; For the rock shall stand,... 

  Azi-noapte, sufletul și-a smuls din mine toate ițele lăsându-mă sleit de vise. În somnul meu, a început să plouă cu pleoapele ochilor dintâi, ce au văzut aripile timpului, la început, bătând, infinite la număr și paralele, pe deasupra abisului. A început să plouă cu lacrimi dulci, sărate, amare, adunate într-un râu fără albie venit, timid, să înece liniștea ta sterilă,... 

EMINESCU, CA VEŞNICIA CERULUI     Dor de Eminescu Au curs atâtea verbe pe pagini de poveste Cum curge Oltul de veacuri prin Carpaţi Şi dorul si-a cioplit cuvintele pe creste Cum iubirea trece de la părinţi în fraţi. De atâta dor zăpezile cern poeme în brazde Şi cuvintele lui se fac stele pe cer de ape, Paginile, în clipe ancestrale, ne sunt gazde, Şi, pe neştiute vin din veşnicie... 

  Și stelele plâng pe sufletele slabe Pălesc și se stâng în visurile albe Iar unele fug prin clipe tăcute Chiar de-ajung vedenii zăcute Unele dorm pe goale amintiri Adunate la țărm de multe iubiri Și stelele cad pe umbre pierdute Piese de șah, în universuri mute Azi poate mor în noaptea rece Atinse-n dor de-un veac ce trece Trei stele-n gând cutreieră un soare Altele trei pe pământ... 

Atât de mic, în lumina Luceafărului atât de mic și-n umbra nopții lui ori poate mult mai mic, alergând după urmele tălpilor sale ce ieri s-au așternut iar azi se văd din zare-n zare Sau poate mult mai mic, încercând să-l zăresc aici, ori poate, într-un mileniu în veșnicie depărtare Poate prea mic… și cu gândul la el stau istovit pe piedestal, în picioare. Dorința de el multora…... 

  Era prin ‘977. Pentru a doua oară am trecut prin Centrul vechi din Botoșani. Mai trecusem prin ’70, când am stat o noapte la Sala de manej, unde am învățat să călăresc… Eram istovit. Venisem cu trenul de noapte București-Botoșani cu o așezare pe șine moarte de câteva ore, la Verești. Mă îndrept să gust o cafea. Auzisem de un restaurant Flora. O chelneriță... 

și dacă, stelele ar vrea să se oprească, ele atunci, și lumea va putea să vadă toate cele și dacă, timpul nemișcat se va poza, cu ele atunci, și Domnul supărat va număra mărgele și dacă, doar Luceafărul va coborî din noapte el va deschide cufărul poveștilor în șoapte și dacă, universul gol lihnit de depărtare va adormi ^ntr-un bol visând a lui hotare și dacă, omul hărăzit... 

              Iubesc cuvintele potrivite,               Cuvintele corect ticluite,               Cuvintele inteligent meşteşugite,               Cu sârg şi îndârjire cioplite.               Cred în cuvintele care inspiră,               În cuvintele care ne vindecă,               În cuvintele spuse... 

  Nu există o aplecare mai intensă spre fericire ca la cumpăna dintre ani. Năbădăioasă, turma inteligentă a Terrei se conectează la substantivul fericire cu o frenezie, ce coboară vijelios în cascada de trăiri simetrice din satul global. Toată încărcătura anului – momentele faste, dramatice și tragice, transpirația mai mult sau mai puțin creatoare, plictiseala și găunoșenia... 

Votul e un drept al meu ! … Ce bre? … Dacă merg să-mi dau votul? Cui să-l dau? … Vezi de treaba ta!… E votul meu, cum să-l dau? Atâta lucru mi-a mai rămas! Și nu-l vând, așa cum vor unii, pe o țuică, un castron de mălai sau… mai știu ce?… pe promisiuni deșarte… la TV… Se vede, nu au curajul să vină printre noi! Nu-l dau!… nu, pentru că de-l dau așa s-ar putea... 

adună caii împărate, s-ajungă în galop la cer căci, suflete pătate au transformat câmpia-n eter și lupii se adună împărate, flămânzi și-n noapte derbedei în haita lor, frate cu frate, cerut-au hrană de la zei  dar ciorile se mai împart în zborul lor plin de dezmăț o parte zbor spre un castel iar restul stau pe câte-un băț adună-ți oile-mpărate, când nu mai vor să pască vor... 

  I. Sacrul s-a scurs din toate lucrurile îndreptându-se în jos, spre miezul pământului. Singurătatea e atât de intensă, încât mă arde ca o flacără neagră, înfometată de mine. II. Aici a nins cu nisip și semințele au plecat, înfășurate într-o mantie de alabastru spre alte planete. Aici a venit și s-a așezat întru veșnicie un fel de ger abstract, devorând orice tentație a... 

C A T R E N E a mai trecut un an cu bune și cu rele am vrut să-l mai păstrez și totuși n-am putut s-a scurs încă un an din zestrea vieții mele a mai trecut un an și-un tren am mai pierdut ooo ninge cum demult nu a mai nins ninge ca-ntr-o lume de poveste focu-n sobe a rămas nestins anul nou ne dă o bună veste ooo acum la ceas de mare sărbătoare când noul an sfios se-arată-n... 

… te ascunzi într-o idee și te-afunzi în tivul ce-l tivesc eu mă-ntăresc și mă expun, amăgesc, și te-adun dintr-o dorință, și mă supun din preferință și tu, și eu, și eu și tu parcă te-ai nărui sau ai dori parcă-aș claca sau înota într-un amestec de emoții uscate dintr-o revelație dată-n spate credința că poate… pocăința ce arde… un pas nicăieri din balsamul... 

Fetele din Suceava (III) -roman- Autor, Mihai Mihăescu Ilustrații, Cosmina Marcela OLTEAN ___ – continuare la fragmentele publicate în 14 și 20 decembrie 2022 Carmen a trăit cu fostul ei soţ o grămadă de ani şi ar mai fi trăit mult şi bine dacă acesta nu s-ar fi legat cu una mai tânără, cu doi copii după ea. Carmen nu lua în considerare vorbele care ajungeau la ea despre o posibilă...