Revista Luceafărul

Fondat 2009 • ISSN 2065 - 4200 Anul 16 → 2024

ISSN: 2065 – 4200 (ediţia online)
ISSN: ISSN 2067 - 2144 (formatul tipărit)
Formatul tipărit apare, la Botoşani, în fiecare lună. Citeşte mai mult...

Poezii

Teodor Jacotă BALADĂ DIN OBOR Plângea o capră albă în obor în bărbie rumegând blesteme era tânără și-i era dor cineva pe nume să o cheme Mulți se-ndoiesc de-a mea pudoare cică-ar fi puțin exagerat fiindcă straiele îmi sunt sumare altele nu sunt de cumpărat Zi de zi mă scol de dimineață iau dejunul și merg în obor chiar dacă mi-i frig la poponeață iată!...

Pe urmele lui Eminescu (III)

SATUL IPOTEŞTI Ipoteştii – „cotuna mea natală” – cum o numeşte Eminescu, este un sat situat la 8 km de municipiul Botoşani, cu un un număr redus de locuitori, astăzi centru de comună care poartă numele lui Mihai Eminescu. Aici la Ipoteşti, la 30 iulie 1847, Gh. Eminovici cumpără pentru suma de 4.000 de galbeni, două cincimi din moşia Ipoteşti de la...

Sensuri ale noţiunii de „topos” în lirica eminesciană

Privite din „unghi cosmic” (E. Simion),19 topos-urile poetice eminesciene reprezintă imaginile concrete ale Ideii primordiale din care s-au urzit formele succesive ale materiei supuse devenirii. În felul acesta ele amintesc de unitatea cosmică, pierdută într-un timp imemorial „pe când fiinţă nu era, nici nefiinţă, / Pe când totul era lipsă de viaţă şi de voinţă, / Când nu...

Interviu cu jurnalistul Ioan Rotundu

P.U.: Pentru început, vă rog un scurt curriculum vitae. I.R.: Am primit lumina pământeană, și la vremea cuvenită pe cea creștină, în satul Dângeni, județul Botoșani, la 5 ianuarie 1952, când țăranii erau desțeleniți de proprietate de către regimul comunist. Nu prea înțelegeam atunci mare lucru, dar vedeam îngrijorarea de pe fața părinților și a surorii mai mari. Apoi...

Transfer de personalitate

Primit pentru publicare: 10 aprilie 2009 ARHIVA REVISTEI LUCEAFĂRUL (BT) Autor: Georgică MANOLE, redactor șef al Rev. Luceafărul (Bt) Publicat: 11 aprilie 2009 Actualizat: 05 oct. 2016 Editor: Ion ISTRATE Transfer de personalitate Câteva observaţii m-au făcut să abordez problematica transferului de personalitate, cu precădere în latura sa negativă: 1) Constatarea Andrei...

Masoneria ca stare de spirit

Recent, în Sala de Marmură a Teatrului ,,Mihai Eminescu” din Botoşani, s-a pus în circuitul public o carte de pionierat în domeniu: ,,Masoneria botoşăneană – scurt istoric”. Autorul, Ioan Rotundu – Dângeanu, pe lângă cartea amintită are şi alte iniţiative culturale. În august 1993 a lansat săptămânalul ,,Jurnalul de Botoşani şi Dorohoi”, din...

Tatăl nostru de sub pământ (continuare)

(…) La Pădureni, Alecu şi familia sa au rămas peste noapte în casa cumnatului său Toma, doctorul veterinar. De fapt, nu era casa lui. Învăţătorul Andrei Livadaru construise în sat o şcoală mare şi, când a terminat-o, a constatat că nu sunt destui copii în Pădureni ca să o umple. De aceea jumătate din şcoală a ocupat-o doctorul veterinar, iar cealaltă a rămas cu destinaţia...

Profil al actorului la maturitate: Florin Aioniţoaei

Dumitru Lavric: Este o caracteristică generală a speţei umane să se refere la origini, ca loc fundamental care fixează un destin. Ce poate spune azi, Florin Aioniţoaei, despre propriile sale origini? Florin Aioniţoaei: Totdeauna am fost mândru că m-am născut în satul Roşiori din judeţul Botoşani. Nu am ascuns nimic niciodată despre această rădăcină. Totdeauna am spus că mă...

O medalie pentru toţi românii

Liga Culturală pentru Unitatea Românilor de Pretutindeni1 a editat la sfârşitul anului 2008 o medalie dedicată aniversării celor 90 de ani de la MAREA UNIRE DIN 1 DECEMBRIE 1918. Această medalie cât şi celelalte editate în anii anteriori, la întâlnirea românilor din întreaga lume în cadrul ,,Congresului spiritualităţii româneşti”, se constituie adevărate documente în...

Accident cu cauze incerte

Şoseaua se întindea liberă în soarele amiezii, mărginită de plopi semeţi care se reliefau pe cerul senin, asemenea unor peniţe uriaşe. Circulaţia era, potrivit celor spuse la buletinul de ştiri de dimineaţă, destul de săracă. Uneori, liniştea era spartă de câte un tractor care căra, nu ştia nici tractoristul ce, iar câte o Dacie autohtonă mai plimba aerul de colo‑colo,...

Ioan Tăzlăuanu-un profesor împlinit

Hăneştean de la doi ani S-a născut în Botoşani la 17 ianuarie 1906, fiind singurul băiat al familiei Gheorghe şi Maria Tăzlăuanu, originari din Hăneşti. Doi ani mai târziu, tatăl său ocupă funcţia de picher în serviciul de drumuri şi poduri pe zona dintre Prut şi Jijia, iar întreaga familie se mută în Hăneşti în casa părintească a lui Gheorghe Tăzlăuanu. Din acest...

Vis de artist

La sfârşitul lunii martie, la Botoşani, locul în care sălăşluieşte poezia, muzica i s-a alăturat discret pentru a alcătui o Gală a folk-ului, care a reunit pe scena Teatrului ,,Mihai Eminescu”, alături de liceenii pasionaţi de acest gen de muzică, mari artişti, precum: Mircea Baniciu, Vasile Şeicaru, Zoia Alecu, Ovidiu Mihăilescu, Maria Gheorghiu. Acţiunea organizată...

Dicţionar special

27. PARABOLA SOMONULUI: Am întâlnit-o formulată de Dumitru Ţepeneag într-un interviu dat lui Farkas Jeno şi publicat în „România literară” nr. 23-24 din 1998: F.J. „-Unde fug personajele?” D.Ţ.: „-Ele fug spre moarte, d-le Farkas. Adică spre locul unde se va încheia romanul.” F.J.: „Şi locul dumneavoastră? Căci autorul se tot pregăteşte să meargă...

(Auto) Sfaturi

56. Speranţa este considerată una dintre virtuţile creştine (Ileana Vulpescu); 57. Fiţi atenţi, trăim o prostire progresivă (Adrian Păunescu); 58. În România funcţionează o singură lege: Legea gravitaţiei (Ileana Vulpescu); 59. Ne putem înfrâna să păcătuim, dar nu ne putem înfrâna să murim (Leon Wieseltier); 60. A şti pe de rost un lucru înseamnă a ţi-l asuma...

(Auto) Sfaturi

ESEU cu … 13 artistic

De pe strapontina 13 voi urmǎri câteva destine în artǎ. Mai mult ca în alte domenii, arta presupune jertfire de sine. Mai mult ca în alte domenii, câţi nu ar vrea sǎ aibǎ gloria Mariei Callas, dar cine s-ar încumeta sǎ aibǎ sfârşitul ei prematur, atât de controversat şi tragic? Sau pe cele ale lui Esenin sau Nichita Stǎnescu? Când asupra unei cariere de notorietate îşi aratǎ colţii,...

ESEU cu … 13, mereu fatidic

ESEU cu … 13, mereu fatidic Cât de alergici pot fi americanii faţǎ de 13, dacǎ se feresc sǎ-şi numeroteze strǎzile, casele, apartamentele cu aceastǎ nenorocoasǎ cifrǎ. Sǎ fie oare din cauzǎ cǎ America a fost descoperitǎ de Cristofor Columb într-o zi de 13 (13.10.1492). Superstiţioşi sau nu, mareea de 13 mǎturǎ ţǎrmurile superstiţiilor...

ESEU cu … 13 istoric

Purtătorul de ghinion, 13, „îşi face veacul” în diferite perioade istorice. În anul 113, la Roma, a fost inaugurată Columna lui Traian, ridicată cu aurul din tezaurul dacic, însuşit în urma celor două războaie la care a ţinut să participe însuşi împăratul roman, conştient de miza bogăţiilor de la nord de Dunăre. Ceea ce începuse în Macedonia sub o aură norocoasă, tatăl...

ESEU cu… inevitabilul 13

În percepţia comună, 13 e aducător de ghinion. Puţini îndrăznesc a spune că le-ar purta noroc. Uneori 13 se încăpăţânează a marca un destin, fără a fi, explicit, mesager de rău sau bine. Ca în cazul lui Richard Wagner (identitate sub spectrul a 13 litere): s-a născut la 13.08.1813 (caz mai rar întâlnit, un an terminat în 13, dar numerologic tot 13; 1+8+1+3), an în care se împlineau...

Academicianul Alexandru Zub – Icoanele din sufletul său

ACADEMICIANUL ALEXANDRU ZUB – ICOANELE DIN SUFLETUL SĂU Pentru ca pleiada marilor personalităţi ale culturii noastre naţionale, aureolată de numele lui Mihai Eminescu şi Nicolae Iorga să strălucească şi mai puternic, meleagul botoşănean l-a dăruit ţării şi pe academicianul, de-acuma, Alexandru Zub, preşedinte al Secţiei de Ştiinţe Istorice şi Arheologice a Academiei...

Tripticul folcloric

TRIPTIC FOLCLORIC Dacă acceptăm că primele consemnări ale autorilor antici despre datinile şi obiceiurile populaţiei sedentarizate pe actualul teritoriu naţional fac parte dintr-o incipientă cercetare etno-folclorică, vom concluziona că interesul pentru cultura populară autohtonă este multimilenară. În acest sens, Xenofon consemnează în Anabasis dansurile...

Cântecul lebedei

CÂNTECUL LEBEDEI de Vasile Fetescu Domnul Vasile Fetescu, botoşănean prin naştere (de la Dorobanţi-Nicşeni) şi adoptat de ,,dulcele târg al Ieşilor”, fost director al Liceului ,,C. Negruzzi” şi al Liceului Pedagogic ,,Vasile Lupu”, de formaţie profesor de Pedagogie, fost elev al renumitei Şcoli Normale ,,Al. Vlahuţă”, din Şendriceni-Dorohoi (1942-1950),...

La nostra Marina

Din Basarabia, „acest cuvânt cu patru de „a”, ca o biserică ce are patru turle” (Ion Ungureanu), primim poezie scrisă de la o foarte tânără poetă: Marina Stanciu. Trimisă tocmai în aceste zile, când încă se mai aplică metode de intimidare şi teroare pentru orice tentativă de exprimare liberă, demonstrează faptul că nimic nu e întâmplător. Poeta e conştientă că...

Drept de autor © 2009-2024 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Anul 6