Fondat 2009 · ISSN 2065 – 4200Anul 18 → 2026
22 de articole
Autor: Diverse
Teodor Jacotă BALADĂ DIN OBOR Plângea o capră albă în obor în bărbie rumegând blesteme era tânără și-i era dor cineva pe nume să o cheme Mulți se-ndoiesc de-a mea pudoare cică-ar fi puțin exagerat fiindcă straiele îmi sunt sumare altele nu sunt de…
Citește mai departe →Autor: Diverse
SATUL IPOTEŞTI Ipoteştii - „cotuna mea natală" - cum o numeşte Eminescu, este un sat situat la 8 km de municipiul Botoşani, cu un un număr redus de locuitori, astăzi centru de comună care poartă numele lui Mihai Eminescu.Aici la Ipoteşti, la 30 iulie 1847, Gh.…
Citește mai departe →Autor: Diverse
Privite din „unghi cosmic" (E. Simion),19 topos-urile poetice eminesciene reprezintă imaginile concrete ale Ideii primordiale din care s-au urzit formele succesive ale materiei supuse devenirii. În felul acesta ele amintesc de unitatea cosmică, pierdută într-un timp imemorial „pe când fiinţă nu era, nici nefiinţă, /…
Citește mai departe →Autor: adminInterviuri
P.U.: Pentru început, vă rog un scurt curriculum vitae.I.R.: Am primit lumina pământeană, și la vremea cuvenită pe cea creștină, în satul Dângeni, județul Botoșani, la 5 ianuarie 1952, când țăranii erau desțeleniți de proprietate de către regimul comunist. Nu prea înțelegeam atunci mare lucru,…
Citește mai departe →Autor: Comentarii
Recent, în Sala de Marmură a Teatrului ,,Mihai Eminescu" din Botoşani, s-a pus în circuitul public o carte de pionierat în domeniu: ,,Masoneria botoşăneană - scurt istoric". Autorul, Ioan Rotundu - Dângeanu, pe lângă cartea amintită are şi alte iniţiative culturale. În august 1993 a…
Citește mai departe →Autor: lnvitaţie la lectură
(...) La Pădureni, Alecu şi familia sa au rămas peste noapte în casa cumnatului său Toma, doctorul veterinar.De fapt, nu era casa lui. Învăţătorul Andrei Livadaru construise în sat o şcoală mare şi, când a terminat-o, a constatat că nu sunt destui copii în Pădureni…
Citește mai departe →Autor: Diverse
Dumitru Lavric:Este o caracteristică generală a speţei umane să se refere la origini, ca loc fundamental care fixează un destin. Ce poate spune azi, Florin Aioniţoaei, despre propriile sale origini?Florin Aioniţoaei:Totdeauna am fost mândru că m-am născut în satul Roşiori din judeţul Botoşani. Nu am…
Citește mai departe →Autor: Diverse
Liga Culturală pentru Unitatea Românilor de Pretutindeni1 a editat la sfârşitul anului 2008 o medalie dedicată aniversării celor 90 de ani de la MAREA UNIRE DIN 1 DECEMBRIE 1918.Această medalie cât şi celelalte editate în anii anteriori, la întâlnirea românilor din întreaga lume în cadrul…
Citește mai departe →Autor: Diverse
Şoseaua se întindea liberă în soarele amiezii, mărginită de plopi semeţi care se reliefau pe cerul senin, asemenea unor peniţe uriaşe. Circulaţia era, potrivit celor spuse la buletinul de ştiri de dimineaţă, destul de săracă. Uneori, liniştea era spartă de câte un tractor care căra,…
Citește mai departe →Autor: Istoria culturii
Hăneştean de la doi aniS-a născut în Botoşani la 17 ianuarie 1906, fiind singurul băiat al familiei Gheorghe şi Maria Tăzlăuanu, originari din Hăneşti. Doi ani mai târziu, tatăl său ocupă funcţia de picher în serviciul de drumuri şi poduri pe zona dintre Prut şi…
Citește mai departe →Autor: adminAtitudine
La sfârşitul lunii martie, la Botoşani, locul în care sălăşluieşte poezia, muzica i s-a alăturat discret pentru a alcătui o Gală a folk-ului, care a reunit pe scena Teatrului ,,Mihai Eminescu", alături de liceenii pasionaţi de acest gen de muzică, mari artişti, precum: Mircea Baniciu,…
Citește mai departe →Autor: Atitudine
27. PARABOLA SOMONULUI: Am întâlnit-o formulată de Dumitru Ţepeneag într-un interviu dat lui Farkas Jeno şi publicat în „România literară" nr. 23-24 din 1998: F.J. „-Unde fug personajele?"D.Ţ.: „-Ele fug spre moarte, d-le Farkas. Adică spre locul unde se va încheia romanul." F.J.: „Şi locul…
Citește mai departe →Autor: adminAtitudine
56. Speranţa este considerată una dintre virtuţile creştine (Ileana Vulpescu);57. Fiţi atenţi, trăim o prostire progresivă (Adrian Păunescu);58. În România funcţionează o singură lege: Legea gravitaţiei (Ileana Vulpescu);59. Ne putem înfrâna să păcătuim, dar nu ne putem înfrâna să murim (Leon Wieseltier);60. A şti pe…
Citește mai departe →Autor: Atitudine
56. Speranţa este considerată una dintre virtuţile creştine (Ileana Vulpescu);57. Fiţi atenţi, trăim o prostire progresivă (Adrian Păunescu);58. În România funcţionează o singură lege: Legea gravitaţiei (Ileana Vulpescu);59. Ne putem înfrâna să păcătuim, dar nu ne putem înfrâna să murim (Leon Wieseltier);60. A şti pe…
Citește mai departe →Autor: adminDiverse
De pe strapontina 13 voi urmǎri câteva destine în artǎ. Mai mult ca în alte domenii, arta presupune jertfire de sine. Mai mult ca în alte domenii, câţi nu ar vrea sǎ aibǎ gloria Mariei Callas, dar cine s-ar încumeta sǎ aibǎ sfârşitul ei prematur,…
Citește mai departe →Autor: adminDiverse
ESEU cu ... 13, mereu fatidic Cât de alergici pot fi americanii faţǎ de 13, dacǎ se feresc sǎ-şi numeroteze strǎzile, casele, apartamentele cu aceastǎ nenorocoasǎ cifrǎ. Sǎ fie oare din cauzǎ cǎ America a fost descoperitǎ de Cristofor Columb într-o zi de 13 (13.10.1492).…
Citește mai departe →Autor: adminDiverse
Purtătorul de ghinion, 13, „îşi face veacul" în diferite perioade istorice. În anul 113, la Roma, a fost inaugurată Columna lui Traian, ridicată cu aurul din tezaurul dacic, însuşit în urma celor două războaie la care a ţinut să participe însuşi împăratul roman, conştient de…
Citește mai departe →Autor: adminDiverse
În percepţia comună, 13 e aducător de ghinion. Puţini îndrăznesc a spune că le-ar purta noroc. Uneori 13 se încăpăţânează a marca un destin, fără a fi, explicit, mesager de rău sau bine. Ca în cazul lui Richard Wagner (identitate sub spectrul a 13 litere):…
Citește mai departe →Autor: Gheorghe BURACComentarii
ACADEMICIANUL ALEXANDRU ZUB - ICOANELE DIN SUFLETUL SĂU Pentru ca pleiada marilor personalităţi ale culturii noastre naţionale, aureolată de numele lui Mihai Eminescu şi Nicolae Iorga să strălucească şi mai puternic, meleagul botoşănean l-a dăruit ţării şi pe academicianul, de-acuma, Alexandru Zub, preşedinte…
Citește mai departe →Autor: adminComentarii
TRIPTIC FOLCLORIC Dacă acceptăm că primele consemnări ale autorilor antici despre datinile şi obiceiurile populaţiei sedentarizate pe actualul teritoriu naţional fac parte dintr-o incipientă cercetare etno-folclorică, vom concluziona că interesul pentru cultura populară autohtonă este multimilenară. În acest sens, Xenofon consemnează în Anabasis dansurile războinice…
Citește mai departe →Autor: adminComentarii
CÂNTECUL LEBEDEIde Vasile FetescuDomnul Vasile Fetescu, botoşănean prin naştere (de la Dorobanţi-Nicşeni) şi adoptat de ,,dulcele târg al Ieşilor", fost director al Liceului ,,C. Negruzzi" şi al Liceului Pedagogic ,,Vasile Lupu", de formaţie profesor de Pedagogie, fost elev al renumitei Şcoli Normale ,,Al. Vlahuţă", din…
Citește mai departe →Autor: adminDebut
Din Basarabia, „acest cuvânt cu patru de „a", ca o biserică ce are patru turle" (Ion Ungureanu), primim poezie scrisă de la o foarte tânără poetă: Marina Stanciu. Trimisă tocmai în aceste zile, când încă se mai aplică metode de intimidare şi teroare pentru orice…
Citește mai departe →