n. 26 febr. 1890, com.Tocileni, jud. Botoşani – m. 15 ian. 1965, Dorohoi

Folclorist, publicist, preot. A absolvit cursurile primare la Şcoala de Băieţi nr. 3 din Botoşani (1898-1902), Seminarul Teologic „Veniamin Costache” din Iaşi (şef de prom., 1910), Facultatea de Teologie (1910-1914) şi Seminarul Pedagogic Universitar din Bucureşti (prom. 1915); parcurge concomitent cursuri la Institutul Sud –Est European condus de Nicolae Iorga; doctorat în teologie la Facultatea din Bucureşti, cu teza Ucenicii stareţului Paisie la mănăstirile Cernica şi Căldăruşani, finalizat cu magna cum laude (1927).

Funcţionează scurt timp ca preot în comuna Plopeni, apoi preot suplinitor (1915-1916) şi paroh (1916-1940) al „Bisericuţei de lemn” – Vârgolici din Dorohoi, desfăşurând şi o bogată activitate didactică: profesor la Gimnaziul „Grigore Ghica Voievod” (1915-1925; director 1919-1925), Liceul de Fete „Regina Maria”(înf. 1 sept. 1921), Seminarul Teologic „Pimen Mitropolitul” din Dorohoi, la a cărui înfiinţare a contribuit şi al cărui director a devenit (1924-1933); între anii 1940-1950 a funcţionat numai ca profesor; membru corespondent al Comisiei Monumentelor Istorice, inspector general al învăţământului seminarial (1940-1950). Activitatea sa istoriografică şi folcloristică a fost remarcabilă, Dumitru Furtună fiind unul dintre animatorii de marcă ai vieţii culturale interbelice din zonă: a activat în cadrul Societăţii „Sf. Maria” (înfiinţată în 1917), a editat în 1918, împreună cu Calinic Istrate, periodicul Primăvara (10 mai 1918, 9 nr.;15 dec. 1919 – sept. 1921), a fost fondator şi membru în comitetul de redacţie al revistei de folclor Tudor Pamfile (febr. 1923-iul./dec. 1928), a activat în cadrul revistei Însemnări (1934-1944), alături de Ion Pillat; a stimulat activitatea unui cenaclu literar ale cărui şedinţe se desfăşurau în propria locuinţă; a participat la acţiunea de înfiinţare a Căminului Cultural din Ungureni, transformat ulterior în prima Universitate Populară sătească din ţară.

Rodul activităţii sale de istoriograf şi folclorist a fost valorificat prin intermediul publicaţiilor periodice de specialitate sau în volume tipărite. A colaborat la numeroase ziare şi reviste din zonă şi din ţară cu articole, studii şi texte literare: debut în rev. Ion Creangă cu O seamă de cuvinte din Mănăstireni (1910), Adevărul literar şi artistic, Albina, Calendarul gospodarilor, Cuget clar, Cultura poporului, Cuvântul Nostru, Deşteptatea, Drapelul, Duminica poporului, Făt-Frumos, Fulgerul, Gazeta Dorohoiului, Glasul vremii, Izbânda Naţional-Creştină, Izvoraşul, Junimea literară, Moldova literară, Neamul Românesc pentru popor, Noi orizonturi, Pastorul Tutovei, Poporul Românesc, Ramuri, Revista Moldovei, Revista Societăţii Tinerimea Română, Solia Moldovei, Suceava, Şezătoarea, Vestitorul satelor, Viforul, Zorile ş.a.

I s-au acordat înalte distincţii pentru activitatea didactică şi culturală: „Coroana României” în grad de Cavaler – 1923, Răsplata muncii pentru învăţământ, cl. I – 1924, Bene Merenti, cl.a 2-a – 1924, „Coroana României” în grad de ofiţer – 1926, Meritul Cultural, cl. a 2-a – 1941, 25 de ani în serviciul statului – 1945, Medalie Omagială la sesiunea ştiinţifică dedicată Centenarului „Dumitru Furtună” – 1990; la 23 nov. 1991a fost inaugurat bustul lui Dumitru Furtună în curtea „Bisericuţei de lemn” din Dorohoi; două străzi din oraşele Dorohoi şi Drochia (Rep. Moldova) au primit numele scriitorului.

 OPERA: Izvodiri din bătrâni: poveşti din poporul satelor (Vălenii-de- Munte: Tip. Soc. Neamul Românesc, 1912), Chesarie, episcopul Buzăului. Viaţa şi meritele sale. Studiu istoric (Bucureşti, 1913), Vremuri înţelepte: povestiri şi legende româneşti (Bucureşti: Librăria Socec, 1913), Cuvinte scumpe: taclale, povestiri şi legende româneşti (Bucureşti: Librăria Socec,1914), Firicele de iarbă: povestiri şi legende româneşti (Bucureşti: Editura Librăriei Leon Alcalay, 1915), Cuvinte şi mărturii despre Ion Creangă (Bucureşti: Librăria Alcalay, 1915; 1916; Iaşi: Junimea, 1990; Iaşi: Fundaţia „Chemarea”, 2001; Iaşi: Princeps Edit, 2009), Preoţimea românească în sec. XVIII (Vălenii de Munte, 1915) – Premiul Universităţii din Bucureşti, Trei amintiri de ţară (Bucureşti: Tip. Răsăritul, 1923), Cultul eroilor: cuvântări şi mărturii de pomenire… (Tipografia Sf. Mănăstiri Neamţ, 1924), Documentele moşiei Ceptura din Jud. Prahova… (Bucureşti, 1934), Cântece bătrâneşti din părţile Prutului (Bucureşti: România Nouă, 1927), Vacanţa Crăciunului (piesă în două acte; Iaşi: Tip. Trecerea Munţilor Carpaţi, 1928), Ştiri noi despre Spiru C. Haret. Lămuriri, date biografice şi scrisori (Bucureşti, 1937), Izvodiri din bătrâni: poveşti din poporul satelor (ed. a 2-a; Bucureşti: Fundaţia Culturală Regală „Principele Carol”, 1939) – Premiul „Dr. Cornel Nicoară” acordat de Academia Română, Izvodiri din bătrâni: basme, legende, snoave, cântece bătrâneşti şi pluguşoare din Moldova (Bucureşti: Minerva, 1973).

REFERINŢE:

BÎRLEA,OV. Istoria folcloristicii româneşti. – Bucureşti: Editura Enciclopedică Română, 1974; DATCU,I. Dicţionarul folcloriştilor. – Bucureşti: Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1979; BEJENARU,I. Dicţionarul botoşănenilor. – Iaşi: Moldova, 1994; *** L-au cunoscut pe Dumitru Furtună: antologie. – Botoşani: Geea, 1996; CIUBOTARU,ŞT. Din trecutul şcolii botoşănene: profesori, învăţători, mărturii. – Botoşani: Axa, 1997; DATCU,I. Dicţionarul etnologilor români, vol. 1. – Bucureşti: Saeculum I.O., 1998; AMARANDEI,GH. Dorohoiul istoric şi cultural: evocări. – Botoşani: Quadrat, 1999; AMARANDEI,GH. Periodice dorohoiene, vol. 2: 1919-1944. – Botoşani: Axa, 2001; DATCU,I. FURTUNĂ, Dumitru în Dicţionarul general al literaturii române, vol. 3: E-K. – Bucureşti: Univers Enciclopedic, 2005; VICOVAN,I. Mitropolia Moldovei şi Sucevei la jumătatea veacului al XX-lea: pagini de istorie. – Iaşi: Performantica, 2009; MANDACHI,D. Dicţionarul personalităţilor dorohoiene. – Botoşani: Quadrat, 2012.
*
MEHEDINŢI,S. D. Furtună – „Ion Creangă. Cuvinte şi mărturii…”, Convorbiri literare, nr. 5, 1915; PAPADOPOL,P. Povestiri pentru popor, Neamul Românesc, nr. 284, 1939; GOROVEI,A. Un povestitor iscusit, Dumitru Furtună, Cuget clar, nr. 31, 1940; LEONTESCU,AL. Dumitru Furtună, Gazeta literară, nr. 5, 1965; NECULAU,E.D. Dumitru Furtună, Zori noi, nr. 5937, 1967; NECULAU,E.D. Dumitru Furtună, Revista de etnologie şi folclor, nr. 3,1968; MACARIE,GH. Basmele lui D. Furtună, Ateneu, nr. 7, 1970; HALLER,I. Folcloristul Dumitru Furtună (1890-1965), Hierasus, anuar 1983, V, 1984; BEJENARU,I. Dumitru Furtună, Caiete botoşănene, nr. 7, 1984 (Ateneu); NICOLESCU,N.D.” Izvodiri din bătrâni”, Caiete botoşănene, nr. 7, 1984 (Ateneu); LAVRIC,D. Dumitru Furtună, Clopotul, nr. 4815, 4816 şi 4817 din 1987; ANGHELESCU,M. Un admirator al lui Creangă, Luceafărul, nr. 31, 1990; DATCU,I. „Cuvinte şi mărturii despre Ion Creangă”, Steaua, nr. 9, 1990; MACARIE,GH. Pentru un centenar Dumitru Furtună, Gazeta de Botoşani, nr. 97, 1990; MURARIU,I. Centenar Dumitru Furtună, Gazeta de Botoşani, nr. 50, 1990; ŢOPA,V. Centenar Dumitru Furtună, Gazeta de Botoşani, nr. 155, 1990; UNGUREANU,C. Posteritatea lui Creangă, între fascicultură şi pornoliteratură, Orizont, nr. 42, 1990; FURTUNĂ,F.GH. Centenar Dumitru Furtună, Hierasus, IX, 1994; HALLER,I. Prof. Dumitru Furtună, Gazeta de Botoşani, nr. 1412, 1995; COJOCARIU, I. Folcloristul Dumitru Furtună, Convorbiri literare, nr. 11, 2005; MANDACHI,I. Dumitru Furtună, Viaţa Botoşanilor, nr. 247, 2005; BURAC,GH. Folclorul botoşănean de la cele dintâi culegeri încoace, Luceafărul (Botoşani), nr. 4, 2011.