Revista Luceafărul
  • Caută pe sit


Colecţia revistei

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Anul 6

Fondat 2009 • ISSN 2065 - 4200 Anul 16 → 2024

Revista LUCEAFĂRUL


ISSN: 2065 – 4200 (ediţia online)
ISSN: ISSN 2067 - 2144 (formatul tipărit)
Formatul tipărit apare, la Botoşani, în fiecare lună. Citeşte mai mult...



LUCEAFĂRUL de seară


Călcat


Revista Uniunii Ziariştilor Profesionişti din România despre Fraerul-revistă de la Caracal şi Claponul de la Huşi… (II)


Revista Uniunii Ziariştilor Profesionişti din România despre Fraerul-revistă de la Caracal şi Claponul de la Huşi… (I)


E lungă noaptea însetaților de amar


Stop cadru! Notre – Dame și Centrul Vechi al Botoșanilor, în refacere și restaurarea cu imprimante 3D


Iubire milenară


Petala iubirii


Știre de interes cultural. Grupul de inițiativă pentru fondarea Societății Scriitorilor Botoșăneni ,,Mihai Eminescu”


ELEMENTE DE DIAGNOZĂ SOCIALĂ. Noi identificări ale lui Marin IFRIM, buzoianul de care avem nevoie și la Botoșani


Răspânditorul ISTORIEI ASCUNSE: Mircea Ioan COSTEA


Luceafărul, formatul tipărit, în serie nouă


Întoarcerea, la șfichi. Iazul Loești, locul cu muze eminesciene


Arena Revistelor. Revitalizare, la LUCEAFĂRUL


ZI ANIVERSARĂ – ION N. OPREA


Protejat: Luceafărul din Botoșani. În convorbire cu îngerii care ne ocrotesc: Edit LőRINCZI, Biblioteca Orășenească din Cristuru Secuiesc


Protejat: Luceafărul din Botoșani. În convorbire cu îngerii care ne ocrotesc: Florin T. ROMAN


Luceafărul din Botoșani. În convorbire cu îngerii care ne ocrotesc: Santuzza Paula DINESCU


JURNALIERUL VIEȚII BOTOȘĂNENE. ZIUA a 13-a DIN MARTIE


JURNALIERUL VIEȚII BOTOȘĂNENE. ZIUA a 9-a DIN MARTIE


Protejat: JURNALIERUL PRESEI BOTOȘĂNENE. ZIUA a 7-a DIN MARTIE 2017


JURNALIERUL PRESEI BOTOȘĂNENE. ZIUA a 6-a DIN MARTIE 2017


JURNALIERUL PRESEI BOTOȘĂNENE. ZIUA a 4-a DIN MARTIE 2017


JURNALIERUL PRESEI BOTOȘĂNENE. ZIUA a 3-a DIN MARTIE 2017


JURNALIERUL PRESEI BOTOȘĂNENE. ZIUA a 2-a DIN MARTIE 2017


Un mărțișor pentru cititorii Revistei Luceafărul. JURNALIERUL PRESEI BOTOȘĂNENE


Mai multe articole din Luceafărul de seară →

Fluxul memoriei – dialog introspectiv cu țăranul dinapoia firii

Revista Luceafărul
La vreme de seară, când luna tremura catifelat pe pajiștea norilor, care odihneau calm pe coama salcâmilor din capătul ogrăzii, în vreme ce câinii acompaniau strident tânguitul girofarului unor polițiști, căliți în misiuni înalt-dătătoare de speranță, m-a vizitat țăranul. De fapt, trebuie să recunosc că eu i-am cerut să (re)vină. Altfel, individul își vedea de treaba lui,... 

ACEL NOR MĂ INVITA

Revista Luceafărul
            Mă trezesc în brațele cărților mele,             Literă cu literă îmi intră prin piele,             Privesc adesea prin pervazul ferestrei,             Cum cărțile înfrunzesc-n nucul din fața casei             Sub un cer albastru plin de certitudine             Liniștea mă mângâie când vorbesc cu mine,            ... 

„Contractele erau încheiate prin garanții verbale și simple strângeri de mână.”

„Contractele erau încheiate prin garanții verbale și simple strângeri de mână.”
Manuc Bei (la naștere, Emanuel Martirosi Mârzaian) s-a născut în anul 1769, în târgul Rusciuk, Imperiul Otoman (astăzi, orașul Ruse, regiunea cu același nume, Bulgaria). A murit la 20 iunie 1817, în târgul Hâncești, gubernia Basarabia, Imperiul Rus (în prezent, oraș în raionul omonim, Republica Moldova), fiind înmormântat la Biserica Armenească din Chișinău. A fost un cunoscut... 

Țesutul – „Industria” casnică în România de altădată

Țesutul - „Industria” casnică în România de altădată
Col. dr. Constantin MOȘINCAT Țesutul, avea o sporită importanță economică pentru industria casnică, prin care se asigura îmbrăcămintea populației rurale. Înainte de a se furișa în „Raiul viselor” – mărturisea Ana Moșincat – umpleam cam două fuse cu tort, din câlții rămași de la surorile mai mari, resturi care reveneau începătorilor, apoi, de pe fus, firul era descărcat... 

„Părinții lui veniseră de peste Prut în 1941 și s-au refugiat în țară în 1944.”

„Părinții lui veniseră de peste Prut în 1941 și s-au refugiat în țară în 1944.”
Adrian Păunescu s-a născut la 20 iulie 1943, în satul Copăceni, comuna cu același nume, județul Bălți, România (astăzi, în raionul Sângerei, Republica Moldova), a copilărit în satul Bârca, județul Dolj și a murit la 5 noiembrie 2010, la București, fiind înmormântat la Cimitirul „Bellu” din Capitală. A absolvit Facultatea de Limba și Literatura română a Universității din... 

Poezia la ea acasă cu Mircea Ciobanu și Florin Muguar la Editura ”Cartea Românească ”

Poezia la ea acasă cu Mircea Ciobanu și Florin Muguar la Editura ”Cartea Românească ”
După ce îmi apăruse la Editura ”Litera ”volumul de versuri ”Ochi deschis ”, cunoscurul prozator Radul Albala, autorul romanului „Antim Ivireanu și vremea lui”, mi-a zis pe holul Casei Scântei. -Domnule Țene, după volumul acesta, te sfătuiesc, ca următorul, să-l predai la Editura ”Cartea Românească ”.Acolo e poetul Mircea Ciobanu care răspunde de poezie. E un om cu simțul... 

O reactualizare și reevaluare a poetului martir Vasile Militaru

O reactualizare și reevaluare a poetului martir Vasile Militaru
Consider că o reevaluare și reactualizare critică a liricii românești din secolul XX este necesară și imperioasă. A menține din motive iluzioniste, teziste sau ideologice, și acum în secolul XXI, poeți în sertarul cu addende lirice nu-și mai are rostul. În istoria literaturii își are rostul și menirea doar esteticul, nu pastișarea ideologică. Istoria literaturii române nu a evoluat... 

IULIAN MOREANU: ”Cert  e că deocamdată observăm o prăbuşire dramatică a presei scrise”

IULIAN MOREANU: ”Cert  e că deocamdată observăm o prăbuşire dramatică a presei scrise”
  IOAN VASIU:  – Când şi unde aţi debutat, ca jurnalist ? Dar ca scriitor ? IULIAN MOREANU: – Deşi membru al UZPR, nu am desfăşurat o activitate în domeniu (cu toate că jurnalismul a fost unul din visurile mele din tinereţe – dar pe vremea aceea era greu să pătrunzi în această lume: exista o singură facultate de profil la „Ştefan Gheorghiu” şi de regulă trebuia... 

„«Vino tu, vino tu… Nu te du, nu te du…»”

„«Vino tu, vino tu... Nu te du, nu te du...»”
Grigore Vieru s-a născut la 14 februarie 1935, în satul Pererâta, județul Hotin, România (astăzi, în raionul Briceni, Republica Moldova) și a murit la 18 ianuarie 2009, la Chișinău, Republica Moldova, fiind înmormântat în Cimitirul Central din oraș. A absolvit Facultatea de Filologie și Istorie a Institutului Pedagogic de Stat „Ion Creangă” din Chișinău. A fost căsătorit și... 

Vis, în vara fierbinte

Vis, în vara fierbinte
Te visez în fiecare noapte, pe tine, lan de grâu cu spice coapte dăltuite cu har, ce pe umerii povârnișului s-aștern ca dar pentru un seceriș strămoșesc, cu iubire. Dorința de a strânge comoara spicelor în sudoarea brațelor tremurânde se-neacă, purtând secera, cu sfială se apleacă spre sărutul albastru al dacelor. Visezi în fiecare noapte, pe tine te cuprind, de dor, cu secera potrivită din... 

Basarabia din inima mea

Basarabia din inima mea
Pentru mine, orice călătorie dincolo de Prut înseamnă regăsirea cu mine însumi. Pământul acesta sfânt, îngenuncheat și renăscut de tot atâtea ori, mă întoarce, de fiecare dată, la el cu atracția magnetică a revenirii la obârșii. Așa s-a întâmplat și ultima oară, când memoria mea afectivă a înregistrat alte trei zile de neuitat. Am poposit, mai întâi, la Casa-muzeu Grigore... 

Timpul nu mai are timp

Revista Luceafărul
Nici timpul nu mai are timp Să stea să doarmă cu mine. Când fântâna se odihnește bătrână toată Învelită în valul plecării ca un preludiu curgând Când zborul secundei șlefuiește poeme Și trupul secunde aproape îngheță Sub glas clopot sărutat pe mâini, Ieri am scos 3 secunde uitate în ceas Nașterea luminii înflorea aproape Sub două sărutări aproape de guri Și anotimpul... 

Dor de cireși

Revista Luceafărul
Dor mi-e de cireşi în floare Şi de fructul înroşit, Pe grătar încins de soare Şi în raze perpelit. . Şi cules cu dibăcie De noi, cei care ocheam, Boaba cea trandafirie, Prinsă parcă-n cleşti, pe ram. . Trunchiul cât era de-nalt, Îl urcam din două salturi Şi-apoi mai făceam un salt Şi-ajungeam până-n înalturi. . Iar grătarul cel încins De chiar soarele fierar, Era răcorit... 

Miezul trunchiului de cireș

Revista Luceafărul
spre poala coaptelor cireșe ca un conchistador voi alerga, prin foc de dor, la grădina cu fard verde sub stele – coverga și-n frunzișul cireșilor cuminte să mă ascund, în nopți de vis Luna să mă dezmierde, speranțe stârnind, al vieții manuscris să mă răpească din himera unde umbra-mi timpului se pierde * timpul în desiș de pripoane să-l pun și-n casa cerdacului albastru cu... 

Trunchii cireșilor

Revista Luceafărul
. Copilăria mea s-a sprijinit Pe ei, trunchii cireşilor, Şi ca şi ei am înflorit, Păstrând un curcubeu de dor. . Eu le-am întors, în vers, iubirea Cireşilor… cât au trăit, Iar azi le iubesc amintirea Şi dorul lor de dăruit. . Ei îmi trimit şi azi putere Şi bucuria mă învaţă, Cireşii mei, a mea avere Şi frumuseţe-ntreaga viaţă. . Într-un ecou de basm şi gând Şi în... 

„Aș merge, fără șovăire, pe același drum și nu aș ezita să o iau de la capăt.”

„Aș merge, fără șovăire, pe același drum și nu aș ezita să o iau de la capăt.”
Cristian Buică s-a născut la 6 mai 1960, în orașul Reșița, regiunea Banat (astăzi, în județul Caraș-Severin). A fost căsătorit și are un fiu. A absolvit Liceul Industrial nr. 5 (în prezent, Colegiul Național „Diaconovici-Tietz”) din același oraș. A compus și interpretat peste 100 de cântece și a susținut sute de concerte în Italia, Austria, Serbia, România și Republica Moldova.... 

POMPILIA STOIAN : ”Nu e nicăieri pe lume mai bine ca acasă!”

POMPILIA STOIAN : ”Nu e nicăieri pe lume mai bine ca acasă!”
IOAN VASIU : – Înainte de 1989 erați printre cei  mai apreciați și îndrăgiți interpreți de muzică ușoră românească. Unde și când ați debutat, ca solistă vocală? POMPILIA STOIAN :  –  Am debutat la Casa de Cultură a Studenților  Grigore Preoteasa, împreună cu Dan Spătaru, Anca Agemolu, Petrica Geambașu, Lili Bulaesi, într-un spectacol televizat care a avut un... 

„Mai bine să te pălmuiască Adevărul, decât să te sărute Minciuna…”

Revista Luceafărul
Cu ceva timp în urmă  publicasem un articol în care dezavuam violența împotriva sexului frumos, încât ele au ajuns să se teamă de noi, bărbații, de orice bărbat. (Schopenhauer zicea, misogin: „sexul nu știu-ce pentru ce frumos.”) Exercitarea puterii fără înțelepciune și dreptate se numește abuz. S-au dat legi bune împotriva violenței în familie și este foarte bine. Dacă... 

Interviul cu poetul Mihai Beniuc la o cafea originală

Interviul cu poetul Mihai Beniuc la o cafea originală
Învățasem la Șcaola Tehnică Tipografică ”Dimitrie Marinescu ” din București , printre meseriile de paginatori, linotipiști, mașiniști tipar înalt,  ofsed, și puțină literatură, mai ales despre curentul cultural realismul socialist, apărut în Uniunea Sovietică după Revoluția din Octombrie, ale cărui principii estetice se reduceau la ideea formării unei culturi „pur proletare”... 

„A fi fost în interiorul acelui fenomen era ceva nemaipomenit.”

„A fi fost în interiorul acelui fenomen era ceva nemaipomenit.”
Maria Gheorghiu s-a născut la 28 august 1963, în orașul Reșița, regiunea Banat (astăzi, în județul Caraș-Severin). A fost căsătorită și are o fiică. A absolvit Liceul (în prezent, Colegiul Național) „Traian Lalescu” din același oraș. A compus și interpretat peste 100 de cântece și a susținut sute de concerte în Canada, S.U.A., Cuba, Danemarca, Norvegia, Spania, Franța, Belgia,... 

CIREŞAR SE DUCE…

Revista Luceafărul
. Gata, Cireşar se duce, Clipa lui de vis curat… Ne-a adus povara-i dulce, Fructul de rubin pictat. . Ne-a adus cu bucurie Bob rotund în rod boagat, Dăruit cu dărnicie Şi nouă, cu drag, lăsat. . Înspre alte zări el pleacă, Când Cuptor bate la uşă, Poate pleacă să petreacă Într-o zare jucăuşă… . Ştie că-l vom aştepta, Ştie dorul ce ni-l lasă, Însă nu mai poate... 

CODIŢE DE CIREŞE

Revista Luceafărul
. Mici, firave beţişoare, În cireşi întrezărite,  Ca să-ndrepte înspre soare  Fructele cele-ndrăgite. . Ţin în raze, în lumină, Mici gheme de catifea, Tot ferindu-se de-o vină –  Să nu scape boaba grea. . Cireşele răsfăţate Stau prea bine în copac, De codiţe legănate, Ca-n cel mai comod hamac. . Şi codiţele-n balans Pe cireşe le tot poartă, Le cuprind ca într-un dans, Care... 

L’Europe multiculturelle: Promouvoir le patrimoine européen de manière ludique

Revista Luceafărul
26 iunie 2024 • Gabriela-Otilia Ilie • Colegiul Național Pedagogic D.P. Perpessicius, Brăila (Brăila) • România La promotion du patrimoine européen par le biais de projets éducatifs avec les élèves est fondamentale, car ils apprennent à apprécier la diversité culturelle et la richesse historique de l’Europe. Cela contribue à la préservation et à la transmission du patrimoine... 

„Cenaclul a fost un mod extraordinar de a sădi în inimi cultul străbunilor.”

„Cenaclul a fost un mod extraordinar de a sădi în inimi cultul străbunilor.”
Daniel Avram s-a născut la 12 septembrie 1966, în orașul Aiud, raionul cu același nume, regiunea Alba. Este căsătorit și are un fiu. A absolvit Facultatea de Mecanică a Institutului Politehnic din Cluj-Napoca și Facultatea de Muzică a Universității „Spiru Haret” din București. A fost membru al Cenaclului „Flacăra” și a susținut numeroase spectacole în România, Belgia, Elveția... 

 BRAZDE DE FOC

Revista Luceafărul
.            Un zigzag de lumină al unui fulger            Brazde de foc în întuneric tăia,            Huruitul unui tunet mereu străbătea,            Văile adânci și-n depărtări se deșira. .            Norii plumburii încorsetaseră cerul, care            Sugrumat, tușește acut, cu glas tare            Și sărută... 

ALBASTRU DE VORONEŢ

Revista Luceafărul
Paşii mei de călător Au dat de-un albastru dor, Mănăstire ce veghează Şi pururi rămâne trează. . Sfânta, sfânta mănăstire, În pământ român zidire, Străjuieşte cerului Şi fiinţei neamului. . Mănăstirea cea cu har Mai ascunde în altar Paşii marelui Ştefan, Iubitorul cel de neam. . Parcă ceru-i mai aproape, Lâng-albstru-i ca de ape… Sau chiar ochi dumnezeieşti Ne privesc... 

Cavalerul duelurilor

Revista Luceafărul
Duelul a fost un mod popular, dar și legitim, de autoapărare a onoarei, practicat în secolele trecute, atunci când cineva se simțea ofensat, provoca adversarul la duel. Practică nobiliară se făcea după „un cod de onoare” sau reguli stricte stabilite anterior de cei din înalta societate. De regulă armele folosite erau sabia și armele de foc (pistoale). Sabia grea a fost treptat înlocuită... 

AZILUL 

Revista Luceafărul
. Azilul-mi este marea  Ce larg m-a țărmuit  El îmi ascunde zarea  La tot ce-am de trăit  . E casa mea și-a altora  E timpul ce-nfășoară  Un prizonier pierdut în ea  Muzeul figurilor de ceară  . O lume albă, lume seacă  Nu-i nimeni să te înțeleagă  E vinul gri din poama acră  Curând o să se șteargă  . Trecutul iar s-ascunde  Pe multe valuri de uitări  Îmi caut... 

“DIALOGUL CULORILOR. O călătorie vizuală…” de ANDREI ȘCHIOPU la MACN

“DIALOGUL CULORILOR. O călătorie vizuală…” de ANDREI ȘCHIOPU la MACN
Muzeul de Artă Cluj-Napoca (MACN) prezintă expoziția personală a pictorului-scenograf Andrei Șchiopu, intitulată „Dialogul culorilor. O călătorie vizuală…”.  Vernisajul expoziției va avea loc joi, 4 iulie 2024, ora 18:00, în Sălile „Festive” ale Palatului Bánffy (P-ța Unirii nr. 30), în prezența artistului expozant și a invitaților săi speciali: prof. univ. dr. Ioan Sbârciu,... 

Constantin Oprișan în Casimca Fortului 13 Jilava – o moarte din pateric

Revista Luceafărul
Cuvântul ”casimca” nu există în limba română, dar este prezent în memorialistica privind fenomenul concentraționar românesc. Cuvântul a apărut în memoria deținuților politici anticomuniști închiși de bolșevici în închisoarea Jilava. ”Casimca” este considerată o închisoare mai mică, lugubră, săpată în pământ. De fapt este o temniță mai mică într-o închisoare... 

Drama Poetului sau albatrosul ucis

Revista Luceafărul
Primind scrisoarea de la Uniunea Scriitorilor, nu de mult rebotezată din Societate, în Uniune, conform directivelor primite de la Moscova, Nicu, râzgâit în Laie, Labiș, și-a luat câteva cărți, ziarul ”Lupta poporului ”, din Suceava, unde publicase prima poezie și o vestă din blană de  miel, pe care le-a îndesat într-un geamantan, asemănător unei valize de recrut.Tătână-său,... 

Grija față de cetățean – între responsabilitate și fățărnicie

Revista Luceafărul
În an electoral, când decidenții politici simt că-i util discursul prietenos, omul cetății se regăsește într-un parteneriat activ cu instituțiile statului. Din această perspectivă, cetățeanul se folosește de instituții, le asigură funcționalitatea prin contribuția pe care o varsă prin taxe și impozite în urma muncii prestate, e ocrotit, creându-se în cele din urmă un schimb... 

Drept de autor © 2009-2024 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania