Revista Luceafărul
  • Caută pe sit


Colecţia revistei

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Anul 6

Fondat 2009 • ISSN 2065 - 4200 Anul 16 → 2024

Revista LUCEAFĂRUL


ISSN: 2065 – 4200 (ediţia online)
ISSN: ISSN 2067 - 2144 (formatul tipărit)
Formatul tipărit apare, la Botoşani, în fiecare lună. Citeşte mai mult...



LUCEAFĂRUL de seară


Călcat


Revista Uniunii Ziariştilor Profesionişti din România despre Fraerul-revistă de la Caracal şi Claponul de la Huşi… (II)


Revista Uniunii Ziariştilor Profesionişti din România despre Fraerul-revistă de la Caracal şi Claponul de la Huşi… (I)


E lungă noaptea însetaților de amar


Stop cadru! Notre – Dame și Centrul Vechi al Botoșanilor, în refacere și restaurarea cu imprimante 3D


Iubire milenară


Petala iubirii


Știre de interes cultural. Grupul de inițiativă pentru fondarea Societății Scriitorilor Botoșăneni ,,Mihai Eminescu”


ELEMENTE DE DIAGNOZĂ SOCIALĂ. Noi identificări ale lui Marin IFRIM, buzoianul de care avem nevoie și la Botoșani


Răspânditorul ISTORIEI ASCUNSE: Mircea Ioan COSTEA


Luceafărul, formatul tipărit, în serie nouă


Întoarcerea, la șfichi. Iazul Loești, locul cu muze eminesciene


Arena Revistelor. Revitalizare, la LUCEAFĂRUL


ZI ANIVERSARĂ – ION N. OPREA


Protejat: Luceafărul din Botoșani. În convorbire cu îngerii care ne ocrotesc: Edit LőRINCZI, Biblioteca Orășenească din Cristuru Secuiesc


Protejat: Luceafărul din Botoșani. În convorbire cu îngerii care ne ocrotesc: Florin T. ROMAN


Luceafărul din Botoșani. În convorbire cu îngerii care ne ocrotesc: Santuzza Paula DINESCU


JURNALIERUL VIEȚII BOTOȘĂNENE. ZIUA a 13-a DIN MARTIE


JURNALIERUL VIEȚII BOTOȘĂNENE. ZIUA a 9-a DIN MARTIE


Protejat: JURNALIERUL PRESEI BOTOȘĂNENE. ZIUA a 7-a DIN MARTIE 2017


JURNALIERUL PRESEI BOTOȘĂNENE. ZIUA a 6-a DIN MARTIE 2017


JURNALIERUL PRESEI BOTOȘĂNENE. ZIUA a 4-a DIN MARTIE 2017


JURNALIERUL PRESEI BOTOȘĂNENE. ZIUA a 3-a DIN MARTIE 2017


JURNALIERUL PRESEI BOTOȘĂNENE. ZIUA a 2-a DIN MARTIE 2017


Un mărțișor pentru cititorii Revistei Luceafărul. JURNALIERUL PRESEI BOTOȘĂNENE


Mai multe articole din Luceafărul de seară →

Under pressure responsabil

Revista Luceafărul
„Presiunea academică poate duce la o epidemie de burnout, anxietate și depresie în rândul elevilor”, „Cum să faci față stresului în perioada examenelor”, „Ce să facă sau să nu facă părintele pentru a-și ajuta copiii să facă față stresului și anxietății în perioada examenelor – sfaturile unui psiholog” …sunt doar câteva din titlurile... 

CIREŞII DIN LIVADĂ

Revista Luceafărul
. Cândva cireşii din livadă Erau parc copiilor, Pân-a început să cadă Timp bătrân pe-altoiul lor. . Fructul s-a împuţinat Şi furnicile-n neştire Pe toţi trunchii au urcat Şi i-au luat în stăpânire. . Şi la boabele rămase Grauri vin şi dau ocol, Le pândesc de pe-alte case Şi se-adună-apoi în stol. . Le pândeam şi noi cândva, Învelite-n foi de soare Şi mâna le culegea Cu... 

Semnal editorial: ”Aforisme” de Florian Văideianu

Semnal editorial: ”Aforisme” de Florian Văideianu
După seria de romane cu care ne obișnuise scriitorul gorjean Florian Văideianu, iată că, după ultimul său volum de versuri, acum ne surprinde cu un volum de cugetări lăuntrice, șlefuite de-a lungul anilor de situațiile prin care a trecut, acțiunile pe care le-a întreprins și urmările acestora, iar acum la anii senectuții, așternute pe hârtie și chiar publicate. Este vorba de volumul... 

Corăbiile negre

Revista Luceafărul
Privesc din depărtare, pe marea tulburată, Corăbii negre care cu ele duc în larg Amoruri ne-mpăcate pe-o rută-ndepărtată, De nimeni neștiută – catarg lângă catarg. Pierzându-se în zare, pe valuri tumultoase, Încet își duc povara, de vânt împinse lin, Aceste vase care-și știu clipele rămase Sentinței dinaintea traseului marin Pierind cu ele-odată orice speranță care Mai... 

Dan Perjovschi despre condiția muzeului contemporan în proiectul artistic “Muzeu / Múzeum / Museum”

Dan Perjovschi despre condiția muzeului contemporan în proiectul artistic “Muzeu / Múzeum / Museum”
Secția de Artă a Muzeului Județean Mureș prezintă expoziția lui Dan Perjovschi – “Muzeu / Múzeum / Museum”, în sala de expoziții temporare din Palatul Culturii din Târgu Mureș (etajul 2), unde se poate vizita până pe 14 iulie 2024. Curatorul Eliodor Moldovan oferă informații despre cadrul conceptual – artistic și teoretic – al acestui proiect artistic: „Lipsit de... 

CÂND CIREŞII SE COCEAU…

Revista Luceafărul
. Când cireşii se coceau, începea pentru ai mei Grija cum să îi ferească, să îi apere pe ei De sătenii pofticioşi, care, nevenind să ceară, Îndrăzneau fructe să fure, mai ales în fapt de seară. . Nu a fost sătean să ceară şi buna să nu-i fi dat, Dar dezastrul de la furt era greu de îndurat Şi pentru noi, ce iubeam pomii cei dăruitori, Şi pentru bieţii cireşi, speriaţi... 

„În cenaclu, era o atmosferă de-a dreptul militărească.”

„În cenaclu, era o atmosferă de-a dreptul militărească.”
Florin Săsărman s-a născut la 24 decembrie 1961, în satul Beclean, comuna cu același nume, raionul Bistrița, regiunea Cluj (astăzi, oraș în județul Bistrița-Năsăud). Este căsătorit și are o fiică și un fiu. A absolvit Facultatea de Electromecanică a Institutului de Învățământ Superior din Baia Mare – secția de subingineri și Facultatea de Comunicare și Relații Publice... 

Adevărul de sub masca scriitorului

Revista Luceafărul
De cum au intrat hoardele Armatei Roșii în țară, Mircea, aflându-se la moșia din nordul țării, unde în cerdacul conacului își sorbea de dimineață paharul cu vin adus de Ioana din pivniță, și-a zis în gând:” Ăștia nu mai pleacă.Așa au încercat să facă ăst lucru și după Războiul de Independență! Dar nu le-a mers! Regele nostru i-a îmbarcat în vagoane păzite de ai... 

„Rămân visul, înălțimea și nopțile de încrâncenare poetică și muzicală.”

„Rămân visul, înălțimea și nopțile de încrâncenare poetică și muzicală.”
Vali Șerban s-a născut la 20 octombrie 1953, în satul Câmpeni, comuna și raionul cu același nume, regiunea Cluj (astăzi, oraș în județul Alba). Este căsătorit și are o fiică și un fiu. A absolvit Liceul (în prezent, Colegiul Național) „Horea, Cloșca și Crișan” din Alba Iulia. A fost solist vocal al formației pop-rock „Tinerii” din Alba Iulia (1969-1972). A compus și interpretat... 

O NOUĂ STARE DE „MIGRAȚII LIRICE PESTE ORIZONTURI” sau TINEREȚEA FĂRĂ BĂTRÂNEȚE A POEZIEI 

O NOUĂ STARE DE „MIGRAȚII LIRICE PESTE ORIZONTURI” sau TINEREȚEA FĂRĂ BĂTRÂNEȚE A POEZIEI 
Motto: „Timpul își limitează pașii, anii,  mileniile ascund ghețari eratici,  umbrele tac sub norii grei, apatici,  iar în adâncuri clocotesc vulcanii.”   (dr. P. Crețu, „Secvențe astrale”)   Se spune că începuturile Poeziei își au originea în notele cântecelor de leagăn pe care Universul le cântă planetei-copil, la zămislire. Că undele ancestrale ale acestei muzici... 

Aș vrea să trăiesc pe o stea – Olimpia Sava

Aș vrea să trăiesc pe o stea – Olimpia Sava
În liniștea serii ce înconjoară Mănăstirea Arnota, privesc cerul plin de stele și aduc Slavă lui Dumnezeu pentru toate harurile și darurile pe care le-a revărsat asupra noastră. Clipa de tihnă și bucurie este întregită de mireasma florilor ce împodobesc curtea și împrejurimile mănăstirii, vântul adie purtând în valuri parfumul teiului de la intrare care este un adevărat balsam... 

Lectură de vacanță

Revista Luceafărul
Sunt o fire emoțională. Citesc poezie. Nu neapărat profundă, nu neapărat bună, nu neapărat artă, dar să fie cuvinte. Am învățat să citesc citind poezie. Am învățat să gândesc în cuvinte. Am citit asta ieri… „Râzând, Rişti să pari nebun. Plângând, Rişti să pari sentimental. Întinzând o mână cuiva, Rişti să fii implicat. Arătându-ţi sentimentele, Rişti... 

FRUNZULIŢE DE CIREŞ

Revista Luceafărul
Printre flori, mijite-n muguri, Mici, ovale frunzuliţe Te îndeamnă să te bucuri, Împletindu-ţi coroniţe. Cândva frunze adunate Din cireşi prietenoşi Împleteau cununi aparte Copiilor norocoşi. Şi purtam în plină vară Coroniţa cea de aur Ca-mpăraţi de-odinioară, Pe frunţi, frunzele de laur. Duc şi azi mîna la frunte Şi simt brazdele de timp, Prinse-n frunzişoare multe, Din... 

„Folkul este, acum, ceea ce e și jazzul – o muzică pentru cunoscători și elite.”

„Folkul este, acum, ceea ce e și jazzul – o muzică pentru cunoscători și elite.”
Sorin Minghiat s-a născut la 16 iulie 1953, în satul Ghergani, comuna cu același nume, raionul Târgoviște, regiunea Ploiești (astăzi, localitate în orașul Răcari, județul Dâmbovița). A fost căsătorit și nu are copii. A absolvit, ca șef de promoție, Facultatea de Arhitectură a Institutului de Arhitectură (în prezent, Universitatea de Arhitectură și Urbanism) „Ion Mincu” din... 

O POVESTE CU CIREŞI

Revista Luceafărul
Simpla mea dragă poveste este, iată, cam aşa: Luam cartea, păturica şi-un motan ce mult dormea… Şi găseam umbră destulă sub cireşii din grădină, Citeam cel mai bine-acolo, căci aveam blândă lumină. File multe întorceam, savuram cuvintele Şi motanul îşi torcea, chiar alături, visele… Sub cireşi citeam cu spor vorbele scrise în carte, Iar motanul răsucea fir de vis,... 

„Oamenii voiau ca spectacolele să nu se mai termine niciodată.”

„Oamenii voiau ca spectacolele să nu se mai termine niciodată.”
Ion Moraru s-a născut la 13 august 1952, în satul Bogata, comuna Dofteana, județul Bacău și a murit la 10 ianuarie 2023, la Târgu Ocna, fiind înmormântat în cimitirul din satul natal. A absolvit Facultatea de Filosofie a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași. A fost căsătorit și a avut o fiică. A fost profesor la liceul ieșean „Garabet Ibrăileanu” și redactor la studiourile... 

Utilizarea platformelor online în activitatea didactică

Revista Luceafărul
23 iunie 2024 • Gabriela Mănăilă • Școala Gimnazială, Ungureni Mănești (Dâmboviţa) • România Cadrele didactice inovează procesul educațional prin includerea tehnologiei în clasă, școală sau alte medii de învățare. Pentru un plus de relevanță, actualitate și eficiență în activitățile didactice, pot fi folosite diverse platforme, aplicații și instrumente online... 

Spiritualitate și cultură la Mănăstirea Cozia 

Spiritualitate și cultură la Mănăstirea Cozia 
Cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Arhiepiscop Varsanufie, în zi de mare sărbătoare creștină , Rusaliile , cunoscută și sub numele de Pogorârea Sfântului Duh sau Cincizecimea, la tâmpla ctitoriei marelui voievod Mircea cel Bătrân, a avut loc o nouă manifestare culturală sub genericul „Întâlniri culturale întru cuvânt”. Evenimentul a fost generat de prezentarea... 

”Când amintirile” graficianului și scriitorului gorjean Grigore Haidău ”devin povești” 

”Când amintirile” graficianului și scriitorului gorjean Grigore Haidău ”devin povești” 
Recent am primit din partea distinsului scriitor, caricaturist și grafician gorjean, prof. Grigore Haidău, cu dedicație ”pentru nepoții” mei, ultima sa apariție editorială. Este vorba de o carte pentru copii, pe care autorul a intitulat-o ”Când amintirile devin povești”, în care seniorul Grigore Haidău așterne pe hârtie, spre neuitare, câteva ”povești” interesante despre... 

DRAPELUL ŢĂRII

Revista Luceafărul
26 IUNIE – ZIUA DRAPELULUI NAŢIONAL De la ’48 încoace, Drapelul cinste ne face Şi se cade-a fi cinstit Şi de noi toţi preţuit. Ale sale culori sfinte Ne trimit învăţăminte Şi-s simboluri pentru toţi Cei ce suntem patrioţi. Roşul de pe steag vorbeşte Despre sânge ce-nroşeşte Harta ţării-n jertfe multe, Din trecutul plin de lupte. Câmpurile luptelor Poartă jertfa fraţilor Ce-au... 

„O astfel de manifestare nu a mai existat în România.”

„O astfel de manifestare nu a mai existat în România.”
Raul Cârstea s-a născut la 10 iunie 1957, în orașul Bușteni, raionul Câmpina, regiunea Ploiești (astăzi, în județul Prahova) și a murit la 29 aprilie 2022, la București, fiind înmormântat la Cimitirul „Reînvierea” din Capitală. A urmat Școala Generală nr. 1 (astăzi, Școala Gimnazială „Cezar Petrescu”) și Liceul Teoretic „Nicolae Bălcescu” (clasele IX-XI) din orașul... 

iubita mea cu formele-ți ciuntite

Revista Luceafărul
strânge-mă iubito, căci plâng de dorul tău și lasă-mă să-ți cuprind brâul de mijloc țesut din creasta munților bucovineni, vrânceni și apuseni deși nu-i de-a-ntregul, brâul tău, doar să-l ating pentru a întări în blestem, strategul apoi aș vrea, ca peste tot ce-i al tău, să priponesc un lanț rezistent la viiturile de-aiurea, fără colțuroasa sârmă pusă din șnile și... 

Artrografia Luminii sau „Zefirul verdelui din mine” de Geta Lipovanciuc

Artrografia Luminii sau „Zefirul verdelui din mine” de Geta Lipovanciuc
Schiță exegetică la ZEFIRUL VERDELUI DIN MINE de GETA LIPOVANCIUC În palma-i, amintirile mărunte Le-nșir, ca pe un cânt de lăutar; În brațele-i, povara de pe frunte O tot răstorn, să fiu Lumină iar. (Zefirul verdelui din mine, G. Lipovanciuc) Adeseori, umane firi fiind, ne năpădesc doruri de oameni, lucruri, fapte, cărora le asociem, și n-o facem deloc întâmplător, momentele fericite... 

Fiul meu, fata mea, ai grijă de  tine. Dumnezeu să aibă grijă de tine!

Revista Luceafărul
     Pe când eram profesor la Sieu-Odorhei, notând pe cei absenți, întrebam uenori și motivul :      -Cum de lipsește cutare +kpentru  a doua zi?      -Dom” profesor, -zice eleva de serviciu- X a văzut filmul cu Tarzan și a vrut să facă și el așa într-un dud înalt. O vreme i-au reușit săriturile, dar la un moment dat a ratat creanga vizată și a căzut. Pare-se... 

DE DRAGUL CIREŞELOR

Revista Luceafărul
. De dragul cireşelor, Aş da timpul înapoi, Să simt gustul fructelor, Boaba lor de copt altoi. . De dragul cireşelor, Aş zbura pe-un vis anume, Pe deaspura satelor, Până la-nceput de lume. . Până la-nceput de viaţă, Să mă poarte-un vrăjitor, Până-n prima mea vacanţă, De dragul cireşelor. . Şi să nu existe cale De întorcere, nici nor… Şi s-ajung la timp în vale, De dragul... 

„Eram obligați la o anumită rigoare, dar ea era necesară.”

„Eram obligați la o anumită rigoare, dar ea era necesară.”
Alexandru (Ducu) Bertzi s-a născut la 21 septembrie 1955, la Sighetu Marmației, județul Maramureș. A absolvit Facultatea de Mecanică Fină (secția subingineri) a Institutului Politehnic din București. Este căsătorit și are o fiică și un fiu. În anul 1970, a înființat în orașul natal formația Mi bemol rock, după care a activat în grupul coral Song din București (1977-1981). A fost... 

Visele mele

Revista Luceafărul
  Peste sărutul domnesc al iubirii, Am rupt vidul iubirii uitat în mine Ancorat adânc cât rădăcina unui veac. De astăzi, aerul iubire nu se mai vinde, Noaptea se întoarce în gazdă cu mine, Axele iubirii zidesc statui Luminând prin veac drumul plecării. Candela se încarcă plină cu amurg Și nici visele mele nu mai vor să viseze, femeie! Când trupul secundei a plecat în timp, Eu... 

Un mister adânc al sufletelor care se iubesc

Revista Luceafărul
  Toate științele cunosc astăzi o dezvoltare explozivă, căreia abia îi ținem pasul. Nu realizăm ce ne poate aduce ziua de mâine. Este aventura cea mai spectaculoasă a umanității.      Una singură este știința care avansează greu, în principiu din lipsa adecvată a instrumentelor cercetării: Psihologia, știința cunoașterii Sufletului omenesc. Literatura de exemplu, explorează... 

RENASC ÎN CIREŞI

Revista Luceafărul
. În al verii anotimp, Renasc în cireşi, mă bucur De pe creanga lor să scutur Boabe mari de praf de timp. . Şi cireşe să culeg, Ba aievea, ba în vis, Sub soarele cel încins, Să iau fructul, să-l aleg. . Renasc în cireşi si-acum, Când suntem în Cireşar, Că pot să întâmpin iar Cireşi copţi, cu gustul bun. . Mă hrănesc pân’ la sfârşit Cu cireşe şi-amintire Cu gust de sacră... 

Dansul Sânzienelor pe dansul miezului pământesc, schimbări de ritm cu urmări

Revista Luceafărul
Dansul Sânzienelor Sânzienele sunt zâne bune din familia ielelor care supraveghează ca pământenii să respecte tradiția și să-și apere și să păstreze zestrea naturală. Atunci când nu le este respectată sărbătoarea și menirea, devin surori cu Rusaliile care sunt rele și răzbunătoare (Mitologia românească). Păstorii vedeau sânzienele noaptea jucând. În acel loc iarba ori ardea,... 

ii, în lacrimi !

Revista Luceafărul
variantă… Iubito, fii demnă și alungă-ți desăgarii ! Pe când măslinii căprioarei ieșit-au la mezat și-ți împodobeau crestele împăduritului munte, tu, sub desișul umbrei verzilor ramuri, de falsul pădurar te-ai amorezat, o lipotimie sub balsamuri. Pe când veverița își netezea coada prin proaspete tufișuri, învălmășite cu violete-n ofrandă și maci roșii înecați... 

IA ROMÂNEASCĂ

Revista Luceafărul
. Strămoşii noştri ne-au dat ia, Păstrând lumina, bucuria, Punând în ea suflet şi pace C-un fir de dor trecut prin ace. . Ia-n fir de timp îşi coase, Din in, cânepă, mătase, Veşnicia unei naţii, Simbol peste generaţii. . Şi în forma ei de cruce, Ia viaţa nostră duce. Şi ni-i crucea mai uşoară, Când pânza iei ne-nfăşoară. . Pe umeri largi, pe pieptul lat, Întreg e românescul... 

„Fiecare pas pe care l-am făcut de atunci a fost un salt calitativ.”

„Fiecare pas pe care l-am făcut de atunci a fost un salt calitativ.”
Vasile Șeicaru s-a născut la 10 iulie 1951, în comuna Oancea, județul Galați. A absolvit Facultatea de Educație Fizică și Sport a Universității Dunărea de Jos din Galați. A fost căsătorit de două ori și are un fiu. A făcut parte din formațiile rock gălățene Atletic (1967), Group 17 (1968) și Cristal (1968-1980). A fost membru de bază al cenaclurilor „Flacăra” (1978-1984)... 

IZBUC

Revista Luceafărul
De dincolo de nori E țara florilor de rai Acolo stelele surori Sunt zorile cântând la nai O patrie nepereche Trăiește pentru noi Inima cea străveche Bate clopote de eroi Coborâți în cerul verde Vedem câmpiile albastre Singurul țel acum ne arde Să răsărim inefabile astre Setea se stinge cu apă vie Ulciorul e din oase de moși Mâinile lor ne prind cu mânie Să nu-i trădăm pe cei frumoși Ionuț... 

A doua viață a personajului

Revista Luceafărul
Sticla de lampă se afumase și abia mai lumina masa pe care scria Vlad.A ridicat privirea, rămânând surprins că ceasul de perete al gazdei arăta că trecuse de miezul nopții.”Nu știu ce să fac…să-l omor pe Sandu s-au să găsesc un sfârșit mai optimist? N-am omorât niciodată chiar o muscă. Dar un personaj din nuvele mea! Îmi pare rău.i-am dat viață, încă o mai iubește... 

COSTUMUL POPULAR

Revista Luceafărul
Florile de pe câmpie Sunt înveşnicite-n ie, Dorul firelor de iarbă E cusut pe ia albă. . Pe cămaşa bărbătească Dimineţile revarsă Şi-n năframa delicată Crinii se strâng laolaltă. . În catrinţa scorojită, Pomii crengile-şi alintă, Iar pe lungi şi albe poale Se-nfăşoară lăcrămioare. . Flori de maci şi de muşcate Sunt ţesute-n ie toate, Spicele-nalte de grâu Sunt în hora... 

Biblioteca Muzeului Scriitorilor Botoșăneni. Mihail C. Graur, în atenția lui Tiberiu Crudu,1933

Biblioteca Muzeului Scriitorilor Botoșăneni. Mihail C. Graur, în atenția lui Tiberiu Crudu,1933
„Schițe și amintiri din viața școlii primare”, autor Mihail C. Graur-învătător, Jud. Botoșani. Tipografia „Concurența” O. MARCOVICI, Botoșani, 1933. Cartea conține 27 de schițe, 130 de pagini, format A5 și este prefațată de Tiberiu CRUDU, Directorul Școlii Normale de Învățători din Botoșani. * TIBERIU CRUDU (22 iunie 1882 – 25 august 1952) A fost o personalitate... 

„În general, nimeni nu datorează nimic nimănui.”

„În general, nimeni nu datorează nimic nimănui.”
Mircea Bodolan s-a născut la 25 iunie 1955, în orașul Oradea, raionul și regiunea cu același nume (astăzi, în județul Bihor). Este căsătorit și are un fiu. A absolvit Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică (în prezent, Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică) „Ion Luca Caragiale” din București. A compus și interpretat circa 100 de cântece și... 

COŞURILE CU CIREŞE

Revista Luceafărul
. Au fost verile bogate, într-un timp ce-i doar al meu, Pe când coşuri cu cireşe ridicam cu mare greu, Le-aduceam chiar din grădină, numai pe-ngusta cărare, Dincolo de oboseală, bucuria fiind mare. . Căci vedeam umplute bine coşurile de nuiele, Din cireşe, gram cu gram, ajungând să fie grele, Iar cireşele culese, câte una, câte două, Începeau să lumineze ca un pui de lună nouă. . Coşurile-ncăpătoare... 

CAMELIA PANTAZI TUDOR în dialog cu MIHAI MAXIM

CAMELIA PANTAZI TUDOR în dialog cu MIHAI MAXIM
Interviul a fost publicat în REVISTA TRIMESTRIALĂ DE CULTURĂ ASTRALIS NR. 2 (22) /APRILIE-IUNIE 2024, publicație apărută sub egida UZPR; Director fondator – redactor-șef Camelia Pantazi Tudor. Mihai Maxim, născut în luna ianuarie a anului 1940, la Manoleasa-Botoșani, este traducător literar, romancier, publicist. Licenţiat al Facultăţii de Filologie, Universitatea „Alexandru... 

„Din punct de vedere muzical, nu m-am schimbat deloc în anii aceia.”

„Din punct de vedere muzical, nu m-am schimbat deloc în anii aceia.”
Nicu Alifantis s-a născut la 31 mai 1954, în orașul Brăila, raionul cu același nume, regiunea Galați (astăzi, în județul Brăila). Este căsătorit și are două fiice. A absolvit Facultatea de Teatru a Universității Naționale de Artă Teatrală și Cinematografică „Ion Luca Caragiale” din București. A compus și interpretat peste 200 de cântece și a scris muzica pentru 120 de... 

”Hitler și Stalin-aliați și inamici ” în analiza lui Laurence Rees și crimele lui Putin într-o Europă unită, în acuzarea lui Al.Florin Țene

”Hitler și Stalin-aliați și inamici ” în analiza lui Laurence Rees și crimele lui Putin într-o Europă unită, în acuzarea lui Al.Florin Țene
 Aflându-mă în stațiunea Olănești, îngrijorat de  situația frontului din Ucraina, știri pe care le ascultam în fiecare seară la televizorul din cameră, dezbătute cu soția, poeta Titina Nica Țene, încercam să le compar cu evenimentele din paginile pe care le citeam în cartea ”Hitler și Stalin-Aliați și inamici. Tiranii în cel de-al Doilea Război Mondial ” de Laurence Rees,... 

Timbru

Revista Luceafărul
Splendoarea nopții se așterne iară, Iar sub cupola-i cade-o stea. Limpid e cerul înstelat de vară Și stele ard ca dragostea. . Sustras de-adâncurile înstelate Ale oceanului ceresc, Priveliștile nopții fermecate Amorul meu îl răscolesc. . Iar miriadele cuiburi de stele, Ce Universu-l împânzesc, Eu le ofer ca flori iubitei mele În semn că mult o prețuiesc; . Vrând să răsfrângă-n... 

DIN CODIŢE DE CIREŞ

Revista Luceafărul
Nici nu ştiţi câte poţi face Din codiţe de cireş… Un cuier, mărunte ace, Undiţă sau chiar un preş. . Te-ajuţi în gospodărie, Făcând ştergar, mătură, O proptea de pus în vie, Iar, pentru somn, pătură. . La nevoie, poţi să faci Ramă de tablou, mâner Şi un arc cu care tragi Către stelele din cer… . Dacă nu ai furculiţă, Repede codiţe iei, Le legi c-un cârcel... 

AMINTIRI DESPRE MINE

Revista Luceafărul
          Cu privirea pură și îndesată           Stau de veghe într-o noapte înstelată,           Și-mi amintesc de anii tinereții mele           Care erau mai fierbinți decât unele stele. .           În ochi aveam  încă multă lumină,           Era lumina anilor mei tineri,           Ce mi se juca adesea în palmă          ... 

„La un moment dat, m-am simțit penalizat prea aspru de Adrian Păunescu.”

„La un moment dat, m-am simțit penalizat prea aspru de Adrian Păunescu.”
Adrian Ivanițchi s-a născut la 15 septembrie 1947, în orașul Sighișoara, plasa cu același nume, județul Târnava Mare (astăzi, în județul Mureș). Este căsătorit și are o fiică și un fiu. A absolvit Facultatea de Filologie (în prezent, Facultatea de Litere) a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca. A compus și interpretat circa 60 de cântece și a susținut peste 1.000... 

CIREŞII VOR LUMINA

Revista Luceafărul
. De nu va mai fi lumină, Cireşii vor lumina… Mi-au pus soare în grădină, Mi-au făcut din suflet stea. . Coşuri şi astăzi încarc, Cu cireşe, rând pe rând, Culese dintr-un copac, Chiar cu mâna mea de gând. . Şi-acum cât suntem încă Într-un proaspăt Cireşar, Trăiesc fericirea sfântă A belşugului de dar. . Gust cireşe colorate De-a soarelui măiestrie, Le-adun în suflet... 

„Ciocnirea civilizațiilor„ sau tendința expansionismului popoarelor cu mentalități  de stânga

„Ciocnirea civilizațiilor„ sau tendința expansionismului popoarelor cu mentalități  de stânga
În anul 2020 apăruse cartea lui Samuel P. Huntington, intitulată “Ciocnirea civilizaților “, la Editura Litera, având pe copertă un citat de Francis Fukuyama “O carte uimitoare prin modul în care surprinde complexitatea politicii mondiale la nivel global “, în care se pune o mare bază pe refacerea ordinii mondiale, unde în “Prefață”, autorul sublinia cu acuitate: “Această... 

„Mi-a spus «pionier al muzicii folk», de parcă aș fi purtat cravată roșie!”

„Mi-a spus «pionier al muzicii folk», de parcă aș fi purtat cravată roșie!”
Mircea Vintilă s-a născut la 23 martie 1949, la București. Nu a fost căsătorit și nu are copii. A absolvit Facultatea de Mașini și Utilaje pentru Construcții (astăzi, Facultatea de Utilaj Tehnologic) a Institutului de Construcții (în prezent, Universitatea Tehnică de Construcții) din Capitală. A compus și interpretat peste 120 de cântece și a susținut mai mult de 5.000 de concerte... 

Drept de autor © 2009-2024 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania