Revista Luceafărul

Fondat 2009 • ISSN 2065 - 4200 Anul 16 → 2024

ISSN: 2065 – 4200 (ediţia online)
ISSN: ISSN 2067 - 2144 (formatul tipărit)
Formatul tipărit apare, la Botoşani, în fiecare lună. Citeşte mai mult...

Vlahorinhinii – din secolul VII – a fost primul etnonim al valahilor din Balcani

Autor: © Ionuț ȚENE Foto: Ionuț Țene; © Ionuț Țene (Arhiva personală), Drepturi de autor. Toate drepturile rezervate. Agata ® 1994 – 2024 ; Format Luceafărul © Drepturi de autor. Toate drepturile rezervate. Populațiile slave au dat românilor din munții Carpaţi, Haemus sau Pind numele de vlah, cu un sens similar celui utilizat de triburile germanice (Walh), de unde se consideră...

La mulți ani tuturor celor implicați în educație, un îndemn civic

Cunoscută și ca Ziua Internațională a Profesorului, Ziua Educației se sărbătorește în fiecare an pe data de 5 octombrie, începând din anul 1994. Ziua Educației a fost marcată prin semnarea, în anul 1966, a „Recomandării UNESCO/OIM (Organizația Internațională a Muncii) privind statutul profesorilor”. Această recomandare constituie principalul cadru de referință pentru abordarea...

Despre profesori și educație „cu sens”

Vorbim atât de mult despre educație și, totuși, o înțelegem atât de puțin. Cred că tocmai supra-saturarea duce la o înțelegere atât de împrăștiată sau simplistă a unui lucru care ne modelează întreaga viață. Deși termenul mai potrivit ar fi ”ne controlează” – fiindcă asta se întâmplă cu orice nu cunoști și are impact asupra ta – te controlează. Educația...

Gânduri… galbene

„Lăsați China să doarmă! Când se va trezi, va zgudui lumea.” (Napoleon Bonaparte) Probllema „dragonului asiatic”, cu o populație cât un continent, a preocupat mințile filosoilor și oamenilor politici din ultimele secole, nu doar pe Împăratul Franței ci și pe Immanuel Kant, iluminiștii francezi și tangențial, Caragiale la noi. Ca să ne facem o imagine...

CINE…?

Cine-mi va spune poveşti de copii Când bunica mea nu va mai fi? Cine-mi va mai da un sfat Când tatăl meu va fi plecat? Cine-mi va da mângâiere Când mama nu va fi-n putere? Cine-mi va mai da-nţelepciune Când bunica nu va fi în lume? Cine-mi va da-ncurajare Când tata va răspunde la chemare? Cine-mi va mai da povaţa Când mamei îi va trece viaţa? Cine durerea-mi va alina Când...

La cenaclul literar” Al.Florin Țene”. Medalionul literar”Poezia toamnei în literatura română”

Așa cum a intrat în tradiția cenaclului literar”Al.Florin Țene ”, din cadrul Centrului de Zi pentru Vârstinci, nr.2 din Cluj-Napoca, de mai bine de 25 de ani, președintele cenaclului și ctitorul acestuia, a anunțat, la începutul ședințe, ordinea de zi.Astfel, Al.Florin Țene a prezentat și comentat cărțile” ”Universitatea din Leipzic în perioada Republicii Democratice Germane(1949-1989),...

Speranță

Erai distinsă și cu șarm și nici prin minte nu-mi trecu În cale când având să-mi ieși mă cuceriși frumoaso, tu, Cu ochii tăi fermecători ce deslușind un suflet cald Ei revărsară-ntru ai mei o strălucire de smarald. . Și-mi amintesc de ziua când cu-n trandafir te ispitii, Când ca un fapt neprevăzut tu mie mi te dărui. Nici nu-ndrăzneam a crede că la rândul tău aveai și tu Te-ndrăgosti...

Vasile Voiculescu- poetul ortodoxismului românesc

Medic de plasă prin satele româneşti, Vasile Voiculescu şi-a exercitat profesiunea cu o adevărată abnegaţie samariteană. Umblând prin aceste sate, el a avut prilejul să-şi satisfacă o curiozitate mereu vie pentru tot ce a alcătuit zestrea noastră folclorică, idiomuri, obiceiuri, creaţii artistice, riturile, superstiţiile, vrăjile, descântecele şi leacurile populare. Feciorul lui...

Discurs versus comunicare

30 septembrie 2024 • Irina Pletea • Colegiul Național Vlaicu Vodă, Curtea de Argeș (Argeş) • România Pe lângă faptul că sunt utilizaţi în discipline diferite, cei doi termeni desemnează realităţi diferite. Discursul este în general poziţionat în raport cu alte noţiuni lingvistice, precum enunţ, text, limbă, limbaj. Preferinţa pentru acest termen este generată uneori...

TU, AMÂNATA MEA IUBIRE…

Tu, amânata mea iubire Şi atât de aşteptată, De vei veni, să-mi dai de ştire, Să te pot întâmpina îndată… Tu, iubire amânată, Fă-mă să cred c-ai să vii Şi viaţa mea toată, toată Tu lângă mine ai să fii… Tu, amânata mea iubire, De sufletul meu oglindită, Adu-mi lumină în privire Şi pune-mă-n lumina potrivită! Tu, amânată...

COMPLOTUL LITERATURII ROMÂNE ÎN PRESA ROMÂNEASCĂ

Prin anii `60, din secolul trecut, în presa occidentală se vehicula ideea că literatura, şi arta în general, va muri. Atâta timp cât există omul, sufletul lui are nevoie de literatură. Literatura nu va muri pentru că nu mai există, ci pentru că e prea multă maculatură. După ce citisem, în perioada întunecată a comunismului prin anul 1961, „Istoria literaturii române de la origini...

Mormintele familiei Gh. Eminovici și a stolnicului Vasile Iurașcu

La Memorialul Mihai Eminescu de la Ipoteşti se găsesc mai multe obiective, ce formează împreună un complex muzeistic, unic în ţara noastră: casa copilăriei lui Mihai Eminescu, biblioteca cu sala de conferinţe, muzeul cu exponate despre viaţa şi opera poetului, amfiteatru în aer liber, biserica Sf. Arhangheli Mihail şi Gavril, bisericuţa familiei cu hramul Sfinţii Voievozi, lângă care...

Isidor Ieșanu – un istoric bosniac de la începutul secolului XX despre originile românești ale Bosniei!

Autor: © Ionuț ȚENE Foto: Ionuț Țene; © Ionuț Țene (Arhiva personală), Drepturi de autor. Toate drepturile rezervate. Agata ® 1994 – 2024 ; Format Luceafărul © Drepturi de autor. Toate drepturile rezervate. La începutul secolului XX s-a afirmat un istoric al Balcanilor, total necunoscut și ignorat astăzi de istoriografie. Este vorba despre Isidor Ieșanu, a cărei carte apărută...

Români de poveste. Dumitru Dan: ocolul pământului pe jos, în opinci și în costum popular

Cinstiți boieri dumneavoastră și frumoase domnițe, performanţa aceasta este uluitoare pentru acel timp, 1910, și chiar pentru vremea de acum. Dumitru Dan și un grup de alți 3 tineri cutezători au făcut ocolul pământului nu în vreun balon sau cu mijloace maritime, ca eroii imaginați de Jules Verne, ci pe jos, pedestru sau -frumos spus- apostoliceşte- fiindcă dumnezeieştii apostoli,...

ŞI A RĂMAS LUMINA

Nu-i noapte să nu fie urmată iar de zori, Nu-i nicio aşteptare o viaţă amânată Şi orice neputinţă devine limitată, Prinzând un nou contur de forme şi culori… Azi ochiul mi se-ndreaptă în zarea cunoscută Şi noua revedere mi-aduce albi fiori, Pe cerul meu înalt apar deodată sori Şi-o nouă zare-n faţă, o zare refăcută. Nu-i noapte să dureze mai...

Toamna în pastelurile Irinei Iosip

„Tehnica implică o anume spontaneitate în timpul lucrului, putând fi combinate linii, puncte, pete, intensități ale tușei și culori diferite…” Probabil că pastelul este cea mai potrivită tehnică prin care un artist poate exprima un gând sau un sentiment legat de anotimpul atât de bogat în culori și nuanțe, dar care generează și stări contradictorii. Ce poate face toamna...

MĂNĂSTIREA CEA CU HAR

Mănăstirea cu har plin, Întru pace creştinească, Se îmbracă în senin, Fără să mai obosească. Poartă pe zidu-i cinstit Secolele-ngrămădite, Pe cât zidu-i de-albăstrit, Secolele-s infinite. Nu se mişcă veşnicia De pe piatra cea pictată, Căci albastră-i zidăria, Din tot cerul revărsată. Lumina se albăstreşte Peste zidul colorat Şi albastrul...

ASEMĂNĂRILE DINTRE ALEGERE, NORMĂ ŞI EXPRESIVITATEA POETICĂ ŞI RAPORTURILE DINTRE ELE

Aserţiunea că principiile care explică valorile expresive ale limbajului artistic ca valori artistice ne îndeamnă să supunem această situaţie unei revizuiri. În acest context se pune întrebarea, firească, care sunt aceste principii? Primul ar fi, deoarece este cel mai vechi, şi trebuie amintit la început, datează de la Aristotel, şi el este acela al abaterilor, al devierilor de la normă....

CURGE CERUL ÎN MARI ȘIROAIE

Norii uriași îs pregătiți de ploaie, Alunecă peste câmpii jos în vale, Cerul curge în mari șiroaie pe pământ Și se topește prin picături curgând. . Plouă peste câmpurile roditoare, Peste pământul cu aceeași culoare, Peste râuri ale căror ape tresaltă, ...

ACOPERĂMÂNT

Mă înveleşte, Maică, în vălul tău cel sfânt, Şi pune pe-al meu suflet fir de-Acoperământ! Iar peste fruntea care se pleacă încărcată, Minunea ta deplină tu iarăşi o arată! Nu e de trebuinţă mai mult decât atât, Ţii viaţa mea întreagă sub Acoperământ, Ţii şi nădejdea plină, ţii sufletul în dar, Şi-un bine cât de mic îl ştii anume chiar. Mă...

Drept de autor © 2009-2024 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Anul 6