Revista Luceafărul

Fondat 2009 • ISSN 2065 - 4200 Anul 16 → 2024

ISSN: 2065 – 4200 (ediţia online)
ISSN: ISSN 2067 - 2144 (formatul tipărit)
Formatul tipărit apare, la Botoşani, în fiecare lună. Citeşte mai mult...

Sens, în gestul vieții

Muncești din greu, cu sufletul deschis, Râvnind respectul ființelor din jur, Dar dezamăgirea-i rană, până și în vis, Și te întrebi merită atenție un sperjur? Mai trebuie să acorzi încredere, Să crezi în oameni, chiar, și când e greu? I-ajuți cu speranță și le dai ce-ți cere, Și-n inima ta păstrezi un vis, mereu. Și-atunci, îți zici: Mă simt un far în noapte ce luminează...

Absurditatea teoriei istoriografice a naționaliștilor greci despre valahi

Autor: © Ionuț ȚENE Foto: Ionuț Țene; © Ionuț Țene (Arhiva personală), Drepturi de autor. Toate drepturile rezervate. Agata ® 1994 – 2024 ; Format Luceafărul © Drepturi de autor. Toate drepturile rezervate. Atunci când ideologia, tezismul, politica și naționalismul pătrunde în studiul istoriei și analiza istoriografică nu mai putem vorbi de științe socio-umane și de adevăr...

Pustiu nemţesc

Cu şfichişoru` peste ei ! Să fi fost pe la ora dimineții, 10 adică, ies din Curtea veche şi nici urmă de mitocan. Trec colţul evreiesc, ajung în dreptul Poetului, poposesc, şterg praful învechit de pe mantia coclită, fac un pas înapoi cu faţa spre a ceea ce-am văzut, mă întorc şi nici urmă de mocofan. Niciunde şi nicicând, pustiu de-adevăratelea. Ies din pustiul fără suflete...

S-au întors pașii

Un petic de viață sub un pumn de țărână Se leagă o ceață de- o săptămână Se rupe iar pacea, ușor fu’ albită Precum este salcea de ape înghițită Un fum răcit de- o noapte neagră La un om rănit, urma o să-i șteargă S-a răcit și timpul, gol, încremenit În gol e și scopul, nemaipomenit Un destin lungit pe-o dorința oarbă Început și sfârșit,...

Maică, slugă sunt la cuvinte

Maică, slugă umilă sunt la cuvinte, fără plată Mă nevoiesc în cărţile lor, le şlefuiesc literele Seara le-nvelesc c-o metaforă gingaşă ca o fată Le miruiesc şi-mbrăţişez spre odihnă sufletele Singurătatea m-ajută să le şterg tăcerile de praf Când mi-e foame, mi-aruncă o ciosvârtă de vers Punctu-mi porunceşte să deschid un alt paragraf Şi s-aşez...

DUMNEZEIEŞTII PAŞI

(adaptare după parabola paşilor pe nisip) O vreme mi s-a arătat ca-n taină O cale-a vieţii-n care Dumnezeu Mi-era alături precum grija cea de mamă, Mergând cu mine chiar pe drumul meu. Şi-aşa lăsam noi urmele să sape, Cei patru paşi întovărăşiţi pe veci, Pe-ntinderi de nisip udat de ape, Din care timpul vieţii îl culegi. Şi am văzut ale urmelor semne Atât...

Gruia COJOCARU, Dezarmat în Atlantic

După un duș rapid s-a întins îngândurat pe pat. Lângă el, pe celălalt așternut, Moș Ene îi dădea târcoale lui Andrei. – Mai vreau să ascultăm muzica aia! – Cu plăcere! zise bucuros unchiu’. ,,The Door”, cu Teddy Swims într-o interpretare de excepție, era piesa pe care-o descoperise țăranul în ziua în care ”Săgeata lui Cupidon” i-a străpuns armura. Curând devenise...

Kosovo – o istorie valahă

Autor: © Ionuț ȚENE Foto: Ionuț Țene; © Ionuț Țene (Arhiva personală), Drepturi de autor. Toate drepturile rezervate. Agata ® 1994 – 2024 ; Format Luceafărul © Drepturi de autor. Toate drepturile rezervate. Despre Kosovo știm cei mai mulți din mijloacele mass-media că este o provincie, pe care sârbii au considerat-o leagănui spiritului și statului lor și că aici s-a desfășurat...

Salonul Hunedorean al Cărții, 15 – 18 octombrie 2024

Potrivit domnului Ioan Sebastian Bara, manager al Bibliotecii Județene ”Ovid Densușianu” Hunedoara-Deva, în perioada 15 – 18 octombrie 2024, în incinta Deva Mall, etajul trei, Salle d’Or, se desfășoară cea de-a XXIII-a ediție a Salonului Hunedorean al Cărții, eveniment cultural devenit tradițional, mult apreciat de iubitorii de carte, nu doar din Deva dar și din județul...

RAFALA (10)

Sfatul de taină al Rafalelor chemate de Bărbosu era unul neobișnuit. Se mai întâmplase cu multă vreme în urmă când o Rafală fusese răpită de un urs și dusă în vizuina lui pentru o eventuală împerechere. Atunci , Bărbosu a mobilizat toate stihiile pădurii. Ursul privea din bârlog marea adunare și dădea nemulțumit din coada bearcă rămasă în balta înghețată , după cum...

Devalizarea Centrului Istoric al Botoșanilor, un bun din Patrimoniu pierdut la poker

Primit pentru publicare: 26 Sept. 2020 Autor: Ion ISTRATE Publicat: 26 Sept. 2020 Actualizat și adaptat lecturii în voce electronică, 27 Febr.2021 Republicat: 3 Febr.2022 Republicat: 9 Oct. 2024 © Ion Istrate, © Revista Luceafărul (www.luceafărul.net) Lectură în voce electronică: https://luceafarul.net/wp-content/uploads/2021/02/Devalizarea-Centrului-Istoric-Botosani.m4a Centrul Istoric...

Completitudinea discursului despre Botoșaniul cultural. Gheorghe Median, cu har de enciclopedist

Enciclopedismul este o perspectivă cu scopul de a include o gamă largă de cunoașteri într-o singură lucrare.[1] Enciclopedia a devenit reprezentarea completă a spiritului luminat, din sec. XVIII.[2] În forma lor modernă, enciclopediile constau în articole dispuse alfabetic, scrise de echipe de specialiști, în general. Mai nou, conținutul acestui gen de scrieri devine codimentat, cu...

Conferința „Pionieratul Elenei Mureșianu: arta ca profesie”. Despre prima femeie din spațiul cultural românesc care a urmat studii de specialitate în artă

Muzeul de Artă Brașov invită publicul sâmbătă, 12 octombrie 2024, de la ora 12.00, la conferința „Pionieratul Elenei Mureșianu: Arta ca profesie”, susținută de drd. Andreea Pocol. Evenimentul e dedicat redescoperirii primei femei cu studii de specialitate în artă, din spațiul românesc. Conferința face parte din proiectul „Her Art Story” și va oferi o incursiune captivantă în...

Destinul unui intelectual, Dionisie Pădureț

Destinul unui intelectual Autor, prof. Teodor Epure Publicat: Republicat: 8 Oct. 2024 Deschide cartea, ca să înveți ce au gândit alții, închide cartea, ca să gândești tu însuți. Heyde În anul 2007 a apărut la Editura Agata, cartea „Vorniceni – leagănul împlinirilor mele” pe care autorul Dionisie Pădureț a închinat-o...

Bătrânele

îmbrăcate cu ziua de duminică bătrânele merg la liturghie încet, îndoite ca o virgulă cu baston, se sfinţesc în rugăciune devin ele însele icoane la care lumânările se-nchină pulsând din flăcările mici în ritmul versetelor sacre din „Tatăl nostru”… se-ntorc acasă ca nişte biserici umblătoare cu îngerii pe umerii lor aplecaţi spre...

SATUL MEU, DOINĂ STRĂVECHE

Glasul satului mă cheamă Ca o doină, ca o mamă, Când, sub zarea nesfârşită, Grâul doina lui îşi cântă. Satul meu, doină străveche, Veşnică, adâncă veghe, Satul meu în aşteptare E a doinei răsuflare. Firele de iarbă verde Sunt cuvinte, sunt povaţă, Timpul socoteala-şi pierde În freamătul lor de viaţă. Dealurile unduioase Sunt dulceaţa doinei...

Psalm (Am greşit, Doamne, am iubit prea mult)

Am greşit, Doamne, am iubit prea mult, dureros şi fără rest Uneori, am uitat de Tine, predându-mă în faţa păcatului, învinsă Iartă-mă că Te-am mâniat prin dorinţele şi nestatornicia mea Mi-am indexat alfabetic iubirile, nu ierarhic şi nu pe durata lor Nu pe suferinţă, înălţări şi despărţiri, nici pe fericiri şi căderi Vreau să le revăd cândva, în oracolul...

În fiecare anotimp, în Tabăra de creaţie literară „De amicitia”

Aflată la a VIII-a ediţie, Tabăra de creaţie literară „De amicitia”, inițiată și coordonată de doamna Mariana Moga, a fost și anul acesta un moment de bucurie și prietenie literară. Am pornit la drum într-o zi frumoasă de toamnă cu soare și arome de roade bogate, cu dorința de a ne bucura de prieteni și iubitori de cultură ,, fără frontiere’’. Călătoria a fost binecuvântată...

VORONEŢUL

Voroneţul s-a-nălţat în trei ani şi-ncă trei luni Şi de-atunci ni s-a păstrat în albastru şi-n minuni, Căci la sfatul dat lui Ştefan de-un duhovnic, de-un sihastru, S-a-nălţat şi mănăstirea în culoarea unui astru. Pe pereţi de-albastrul zării, nişte pictori anonimi Şi-au dat toată străduinţa să-i prezinte pe cei buni Şi pereţii poartă fresce, într-un fel...

„Unii de la noi numesc țara «Romanelia».”

Autor: © Florin BĂLĂNESCU Foto: Iurie Petru Sadovnic ; © Florin Bălănescu (Arhiva personală) Agata ® 1994 – 2024 ; Luceafărul © Drepturi de autor. Toate drepturile rezervate. Iurie Petru Sadovnic (Orheianu), cel mai important cantautor basarabean de muzică folk-rock, s-a născut la 14 decembrie 1951, în satul Jura, raionul Râbnița și a copilărit în satul Susleni, raionul...

Festivalul „Noaptea Albă a Galeriilor”, la Sibiu

În 4 octombrie 2024, în cadrul Festivalului „Noaptea Albă a Galeriilor”, la Galeria Uniunii Artiștilor Plastici din Sibiu a avut loc vernisajul unei interesante expoziții de artă care a reunit lucrări valoroase ale foștilor și actualilor profesori de la Arte. Au vorbit despre eveniment dr. Florin Viorel, Președintele UAP Sibiu și prof. Bianca Florea, curatorul expoziției. În susținere,...

Vlahorinhinii – din secolul VII – a fost primul etnonim al valahilor din Balcani

Autor: © Ionuț ȚENE Foto: Ionuț Țene; © Ionuț Țene (Arhiva personală), Drepturi de autor. Toate drepturile rezervate. Agata ® 1994 – 2024 ; Format Luceafărul © Drepturi de autor. Toate drepturile rezervate. Populațiile slave au dat românilor din munții Carpaţi, Haemus sau Pind numele de vlah, cu un sens similar celui utilizat de triburile germanice (Walh), de unde se consideră...

La mulți ani tuturor celor implicați în educație, un îndemn civic

Cunoscută și ca Ziua Internațională a Profesorului, Ziua Educației se sărbătorește în fiecare an pe data de 5 octombrie, începând din anul 1994. Ziua Educației a fost marcată prin semnarea, în anul 1966, a „Recomandării UNESCO/OIM (Organizația Internațională a Muncii) privind statutul profesorilor”. Această recomandare constituie principalul cadru de referință pentru abordarea...

Despre profesori și educație „cu sens”

Vorbim atât de mult despre educație și, totuși, o înțelegem atât de puțin. Cred că tocmai supra-saturarea duce la o înțelegere atât de împrăștiată sau simplistă a unui lucru care ne modelează întreaga viață. Deși termenul mai potrivit ar fi ”ne controlează” – fiindcă asta se întâmplă cu orice nu cunoști și are impact asupra ta – te controlează. Educația...

Gânduri… galbene

„Lăsați China să doarmă! Când se va trezi, va zgudui lumea.” (Napoleon Bonaparte) Probllema „dragonului asiatic”, cu o populație cât un continent, a preocupat mințile filosoilor și oamenilor politici din ultimele secole, nu doar pe Împăratul Franței ci și pe Immanuel Kant, iluminiștii francezi și tangențial, Caragiale la noi. Ca să ne facem o imagine...

CINE…?

Cine-mi va spune poveşti de copii Când bunica mea nu va mai fi? Cine-mi va mai da un sfat Când tatăl meu va fi plecat? Cine-mi va da mângâiere Când mama nu va fi-n putere? Cine-mi va mai da-nţelepciune Când bunica nu va fi în lume? Cine-mi va da-ncurajare Când tata va răspunde la chemare? Cine-mi va mai da povaţa Când mamei îi va trece viaţa? Cine durerea-mi va alina Când...

La cenaclul literar” Al.Florin Țene”. Medalionul literar”Poezia toamnei în literatura română”

Așa cum a intrat în tradiția cenaclului literar”Al.Florin Țene ”, din cadrul Centrului de Zi pentru Vârstinci, nr.2 din Cluj-Napoca, de mai bine de 25 de ani, președintele cenaclului și ctitorul acestuia, a anunțat, la începutul ședințe, ordinea de zi.Astfel, Al.Florin Țene a prezentat și comentat cărțile” ”Universitatea din Leipzic în perioada Republicii Democratice Germane(1949-1989),...

Speranță

Erai distinsă și cu șarm și nici prin minte nu-mi trecu În cale când având să-mi ieși mă cuceriși frumoaso, tu, Cu ochii tăi fermecători ce deslușind un suflet cald Ei revărsară-ntru ai mei o strălucire de smarald. . Și-mi amintesc de ziua când cu-n trandafir te ispitii, Când ca un fapt neprevăzut tu mie mi te dărui. Nici nu-ndrăzneam a crede că la rândul tău aveai și tu Te-ndrăgosti...

Vasile Voiculescu- poetul ortodoxismului românesc

Medic de plasă prin satele româneşti, Vasile Voiculescu şi-a exercitat profesiunea cu o adevărată abnegaţie samariteană. Umblând prin aceste sate, el a avut prilejul să-şi satisfacă o curiozitate mereu vie pentru tot ce a alcătuit zestrea noastră folclorică, idiomuri, obiceiuri, creaţii artistice, riturile, superstiţiile, vrăjile, descântecele şi leacurile populare. Feciorul lui...

Discurs versus comunicare

30 septembrie 2024 • Irina Pletea • Colegiul Național Vlaicu Vodă, Curtea de Argeș (Argeş) • România Pe lângă faptul că sunt utilizaţi în discipline diferite, cei doi termeni desemnează realităţi diferite. Discursul este în general poziţionat în raport cu alte noţiuni lingvistice, precum enunţ, text, limbă, limbaj. Preferinţa pentru acest termen este generată uneori...

TU, AMÂNATA MEA IUBIRE…

Tu, amânata mea iubire Şi atât de aşteptată, De vei veni, să-mi dai de ştire, Să te pot întâmpina îndată… Tu, iubire amânată, Fă-mă să cred c-ai să vii Şi viaţa mea toată, toată Tu lângă mine ai să fii… Tu, amânata mea iubire, De sufletul meu oglindită, Adu-mi lumină în privire Şi pune-mă-n lumina potrivită! Tu, amânată...

COMPLOTUL LITERATURII ROMÂNE ÎN PRESA ROMÂNEASCĂ

Prin anii `60, din secolul trecut, în presa occidentală se vehicula ideea că literatura, şi arta în general, va muri. Atâta timp cât există omul, sufletul lui are nevoie de literatură. Literatura nu va muri pentru că nu mai există, ci pentru că e prea multă maculatură. După ce citisem, în perioada întunecată a comunismului prin anul 1961, „Istoria literaturii române de la origini...

Mormintele familiei Gh. Eminovici și a stolnicului Vasile Iurașcu

La Memorialul Mihai Eminescu de la Ipoteşti se găsesc mai multe obiective, ce formează împreună un complex muzeistic, unic în ţara noastră: casa copilăriei lui Mihai Eminescu, biblioteca cu sala de conferinţe, muzeul cu exponate despre viaţa şi opera poetului, amfiteatru în aer liber, biserica Sf. Arhangheli Mihail şi Gavril, bisericuţa familiei cu hramul Sfinţii Voievozi, lângă care...

Isidor Ieșanu – un istoric bosniac de la începutul secolului XX despre originile românești ale Bosniei!

Autor: © Ionuț ȚENE Foto: Ionuț Țene; © Ionuț Țene (Arhiva personală), Drepturi de autor. Toate drepturile rezervate. Agata ® 1994 – 2024 ; Format Luceafărul © Drepturi de autor. Toate drepturile rezervate. La începutul secolului XX s-a afirmat un istoric al Balcanilor, total necunoscut și ignorat astăzi de istoriografie. Este vorba despre Isidor Ieșanu, a cărei carte apărută...

Români de poveste. Dumitru Dan: ocolul pământului pe jos, în opinci și în costum popular

Cinstiți boieri dumneavoastră și frumoase domnițe, performanţa aceasta este uluitoare pentru acel timp, 1910, și chiar pentru vremea de acum. Dumitru Dan și un grup de alți 3 tineri cutezători au făcut ocolul pământului nu în vreun balon sau cu mijloace maritime, ca eroii imaginați de Jules Verne, ci pe jos, pedestru sau -frumos spus- apostoliceşte- fiindcă dumnezeieştii apostoli,...

ŞI A RĂMAS LUMINA

Nu-i noapte să nu fie urmată iar de zori, Nu-i nicio aşteptare o viaţă amânată Şi orice neputinţă devine limitată, Prinzând un nou contur de forme şi culori… Azi ochiul mi se-ndreaptă în zarea cunoscută Şi noua revedere mi-aduce albi fiori, Pe cerul meu înalt apar deodată sori Şi-o nouă zare-n faţă, o zare refăcută. Nu-i noapte să dureze mai...

Toamna în pastelurile Irinei Iosip

„Tehnica implică o anume spontaneitate în timpul lucrului, putând fi combinate linii, puncte, pete, intensități ale tușei și culori diferite…” Probabil că pastelul este cea mai potrivită tehnică prin care un artist poate exprima un gând sau un sentiment legat de anotimpul atât de bogat în culori și nuanțe, dar care generează și stări contradictorii. Ce poate face toamna...

MĂNĂSTIREA CEA CU HAR

Mănăstirea cu har plin, Întru pace creştinească, Se îmbracă în senin, Fără să mai obosească. Poartă pe zidu-i cinstit Secolele-ngrămădite, Pe cât zidu-i de-albăstrit, Secolele-s infinite. Nu se mişcă veşnicia De pe piatra cea pictată, Căci albastră-i zidăria, Din tot cerul revărsată. Lumina se albăstreşte Peste zidul colorat Şi albastrul...

ASEMĂNĂRILE DINTRE ALEGERE, NORMĂ ŞI EXPRESIVITATEA POETICĂ ŞI RAPORTURILE DINTRE ELE

Aserţiunea că principiile care explică valorile expresive ale limbajului artistic ca valori artistice ne îndeamnă să supunem această situaţie unei revizuiri. În acest context se pune întrebarea, firească, care sunt aceste principii? Primul ar fi, deoarece este cel mai vechi, şi trebuie amintit la început, datează de la Aristotel, şi el este acela al abaterilor, al devierilor de la normă....

CURGE CERUL ÎN MARI ȘIROAIE

Norii uriași îs pregătiți de ploaie, Alunecă peste câmpii jos în vale, Cerul curge în mari șiroaie pe pământ Și se topește prin picături curgând. . Plouă peste câmpurile roditoare, Peste pământul cu aceeași culoare, Peste râuri ale căror ape tresaltă, ...

ACOPERĂMÂNT

Mă înveleşte, Maică, în vălul tău cel sfânt, Şi pune pe-al meu suflet fir de-Acoperământ! Iar peste fruntea care se pleacă încărcată, Minunea ta deplină tu iarăşi o arată! Nu e de trebuinţă mai mult decât atât, Ţii viaţa mea întreagă sub Acoperământ, Ţii şi nădejdea plină, ţii sufletul în dar, Şi-un bine cât de mic îl ştii anume chiar. Mă...

Drept de autor © 2009-2024 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania

Revista LUCEAFĂRUL

Sponsorii ediției

LUCEAFĂRUL de seară

Legături