Revista Luceafărul
  • Caută pe sit


Colecţia revistei

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Anul 6

    Fondat 2009 • ISSN 2065 - 4200 Anul 13 → 2021

    ȚIGANCA, de Artur ENĂȘESCU

    Ţiganca

    E Riţa, fecioara cu ochii sprinţari –
    Cu sâni ca de piatră
    Născută-n alaiul a zece cobzari,
    Regină pe şatră.

    Zglobie ca fulgul, cutreieră văi
    Şi negre poene,
    Iar ochii ei tineri îi joacă-n văpăi
    Pe umede gene.

    Cosiţa ei creaţă, pe umerii goi,
    Îi cade-n inele,
    Surâsu-i aruncă pe-ntregul zăvoi
    Sclipiri de mărgele.

    Aprinsă-i năframa ce-i flutură-n vânt,
    Râd galbeni în plete –
    Când trece cu-n zâmbet, zvârl cuşma-n pământ
    Nomadele cete.

    Când naşte sub corturi un cânt legănat
    Şi-un zvon de sandale
    Cu patimă cruntă ciocanele bat
    În vechi nicovale.

    Ea joacă sub vaierul strunii prelung
    La focuri sărace,
    Şi razele lunii fiinţa-i străpung
    Cu sute de ace.

    Uşor se mlădie, roteşte pe loc,
    Dând chiot sălbatic,
    Şi pare piciorul ei sprinten în joc,
    Atins de jăratic.

    Dispare-n vârtejuri, sar banii pe sân
    Loviţi de furtună!
    Şi geme ca vie sub meştere mâini,
    Lăuta străbună.

    Târziu stau nomazii la stele culcaţi,
    Iar ea pe câmpie,
    Sărută văzduhul cu ochi dilataţi
    De-o sfântă beţie.

    Săruleşti,
    Octombrie 1919
    Sursa: Antologia ,,Aceşti mari poeţi mici”,
    autor Mihai Rădulescu



    Abonare la articole via email

    Introduceți adresa de email pentru a primi notificări prin email când vor fi publicate articole noi.

    Alătură-te celorlalți 2.661 de abonați

    Lasă un comentariu

    Drept de autor © 2009-2021 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
    Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
    Server virtual Romania

    Statistici T5