ROMÂNIA ÎN ANUL MARII UNIRI – C[entum]
Revista Luceafărul (Bt), Anul – X

Primit pentru publicare: 18 Ian. 2018
Autor: Mihai MAXIM
Publicat: 18 Ian. 2018
Procesare și adaptare: Dorina RODU, redactor șef
Editor: Ion ISTRATE

15 IANUARIE  2018  –  O  SEARĂ  DE  EXCELENŢĂ

    Prin Legea 238 din 7 decembrie 2010 ziua de naştere a Poetului Naţional Mihai Eminescu a devenit Ziua Culturii Naţionale. Ziua  în care se celebrează un mare creator  este şi o zi de reflecţie asupra culturii române în genere şi a proiectelor culturale de interes naţional, pentru că  lumina lui Eminescu ocroteşte nu numai literatura, ci şi cultura şi neamul românesc.

      În seara  acestei zile de dublă sărbătoare, Primăria  Capitalei a organizat  Gala Premiilor Municipiului Bucureşti pentru Artă şi Cultură. În cadrul evenimentului douăzeci  şi patru de personalităţi marcante ale vieţii culturale şi artistice din Capitală  au primit din partea Municipalităţii Premii de Excelenţă în Cultură pentru următoarele arii de activitate: Management Cultural, Muzică, Arte Vizuale, Arta Cinematografică, Arhitectură, Literatura şi Teatru. Marii Doamne a Romanului Românesc Contemporan,  Ileana Vulpescu,  şi  actorului Alexandru Arşinel le-a fost  acordat titlul de Cetăţean de Onoare al Municipiului Bucureşti.
     În ciuda zilei de Gerar din calendar,  minunata bijuterie arhitectonică Teatrul Odeon, iluminat astral, inundat de Floarea albastră a iubirii, frumuseţii şi a aspiraţiei către absolut, i-a întâmpinat cu căldura spiritului  pe marii creatori de artă ai Capitalei.
      Atmosfera de sărbătoare a fost deschisă prin  primirea protocolară cu o cupă de şampanie,  oferită de Primăria Capitalei, gazda evenimentului.

       Seara  premianţilor a început cu un reuşit moment muzical susţinut de formaţia Bucureşti Jazz.
        Au urcat apoi pe scenă  sclipitoarea Monica Davidescu şi fermecătorul Alexandru Lazăr, care aveau să fie prezentatorii şi animatorii  acţiunii de premiere. A ceştia au  invitat-o  pe scenă pe Doamna arhitect Tomiţa Florescu, viceprimar al Capitalei, care a transmis celor prezenţi salutul primarului  general Gabriela Firea. Totodată doamna viceprimar a înmânat şi câte un Premiu de Excelenţă pentru Management Cultural D-lui Adrian Majuru, directorul  Muzeului Municipiului Bucureşti şi scriitorului Ioan Cristescu, directorul Muzeului Naţional al Literaturii Române.  În laudatio la adresa D-lui Ioan Cristescu, D-na viceprimar a evidenţiat modul exemplar în care acesta a organizat activitatea Muzeului în cele trei spaţii improprii şi insuficiente ce i-au fost repartizate  iniţial după retrocedarea vechiului sediu. Iar printr-un management iscusit şi prin colaborarea fructuoasă  cu Primăria Capitalei, a reuşit să facă din clădirile de pe str. Creţulescu şi Calea Griviţei,  sedii demne de noua lor menire.

     Pentru înmânarea Premiilor  de Excelenţă în Muzică, a fost invitată celebra soprană Felicia Filip. Aceasta a  vorbit despre activitatea dirijorală de excepţie a lui Cristian   Mandeal, despre contribuţia remarcabilă a compozitorului  Dan Dediu în promovarea internaţională a muzicii româneşti, despre nobleţea talentului şi a personalităţii compozitorului şi pianistului Valentin Gheorghiu, despre  Alexandru Tomescu, demn urmaş al lui Ciprian Porumbescu,  şi despre cele peste două sute concerte ale sale. Şi, nu în ultimul rând, despre violoncelistul Andrei Ioniţă, care  a reuşit imposibilul – să ia premiul I, menit prin tradiţie  violonceliştilor  ruşi, în chiar sanctuarul muzicii ruse, la Concursul Internaţional  „Piotr Ilici Ceaikovski”.
     La categoria Arte Vizuale s-au acordat Premii  de Excelenţă D-lui Călin Dan, manager al Muzeului de Artă Contemporană, Brâncuşi – ul secolului XX, stăpânul fusului şi al nodului; D-lui Liviu Oros  pentru Retrospectiva Mihai Oros ; D-nei Sandra Demetrescu, pentru expoziţia Obiecte Grăitoare; pictorului Ion Grigorescu pentru expoziţia  Ion Grigorescu, 1963-2017 şi   pictorului Ştefan Câlţia, „demiurg al spaţiilor în care trăieşte, le amenajează”.  Privind faţa Patriarhului,  încadrată de podoaba capilară albă ca neaua, ochii jucăuşi şi mersul viguros, m-am întrebat dacă nu cumva maestrul Câlţia a încurcat vopselurile.
         Cunoscutul critic de film Irina Margareta Nistor i-a prezentat pe laureaţii Premiului de Excelenţă din Arta Cinematografică: regizorul Adrian Sitaru, pentru filmul „Fixeur”, propus de România pentru OSCAR  2018; regizorul Călin Peter Netzer, premiat la Berlin cu Ursul de Argint pentru filmul „Ana, mon amour”. De remarcat că tot  el câştigase în 2013 Ursul de Aur cu filmul „Poziţia copilului”; Sergiu Ioan Celibidache pentru filmul  de lung metraj „Octav”, considerat un succes al cinematografiei româneşti pe anul 2017. Un moment emoţionant l-a constituit urcarea pe scenă împreună cu regizorul a celor doi copii care au jucat în film. Fetiţa se ridica pe vârfuri ca să ajungă la microfon şi  a vorbit cu dezinvoltură despre rolul  din film.
      La  categoria Arhitectură a revenit pe scenă viceprimarul Capitalei, Tomiţa Florescu. Acordând Premiul arhitectului Gabriel Cârstea, Domnia sa a remarcat performanţele deosebite ale acestuia în restaurarea sediilor Primăriei Capitalei şi Primăriei din Banu Manta, redând marile valori patrimoniului arhitectural al României. Un Premiu de Excelenţă s-a acordat şi Universităţii  de  Arhitectură   şi Urbanism„Ion Mincu”  la împlinirea a 125 de ani de învăţământ de arhitectură. În alocuţiunea de mulţumire, prof.univ. dr. Marian Moiceanu, a vorbit despre realizările şcolii de arhitectură româneşti şi despre cooperarea cu Primăria Capitalei. Aceeaşi distincţie i s-a acordat ş profesorului doctor  arhitect  Emil Barbu Popescu pentru merite deosebite în afirmarea şcolii de arhitectură româneşti.
     Premiile de Excelenţă pentru Literatură au fost anunţate de către recentul Excelent, prof.dr. Ioan Cristescu, directorul Muzeului Naţional al Literaturii Române. S-a acordat, astfel, înalta distincţie  academicianului  Eugen Simion pentru contribuţia adusă la promovarea literaturii române, pentru performanţe deosebite în domeniul literaturii, pentru nenumăratele proiecte culturale fundamentale pe care le-a iniţiat şi le-a desăvârşit. Au mai fost premiaţi Nora Iuga, poetă şi traducătoare de largă cuprindere din limbile germană şi suedeză şi eminentul om de cultură Barbu Cioculescu – poet, eseist, traducător şi  critic literar, cu o operă  impresionantă şi o cu o îndelungată activitate literatură. În cuvinte calde de mulţumire, urmaşul demn al ilustrului său părinte, îşi aminteşte că a primit  primul premiu  literar în anul 1947 pentru  un volum de versuri care nu a mai fost publicat din cauza cenzurii timpului. Cu umoru-i caracteristic  decanul de vârstă al poeţilor bucureşteni , afirmă că primeşte premiul de excelenţă  împreună cu toţi prietenii  care fac literatură în secolul în care se fac bani.
   Cu două luni în urmă am avut şansa  să particip la Gala Premiilor Filialelor Uniunii Scriitorilor din Bucureşti. Ca membru în juriu.  Acum am participat la Gala Premiilor Municipiului Bucureşti pentru Artă şi Cultură. Ca jurnalist independent. Atunci scriitorul Barbu Cioculescu a primit Premiul Omnia. Acum, Premiul de excelenţă. Şi  atunci, şi acum, am descoperit acelaşi spirit bonom, aceeaşi modestie proprie unui mare caracter.  Ţinuta lui de intelectual impecabil  constituie  pentru confraţii mai tineri un reper inegalabil îndrăgit şi respectat.
     În domeniul Teatru  s-au acordat Premii de Excelenţă pentru scenografie, regie, actorie  şi debut. Scenografa Adriana Grama de la teatrul Metropolis a fost premiată pentru piesa Amadeus; regizorul Vlad Massoci, pentru spectacolul    Timpul din miezul verii, jucat la Teatrul Mic. Un moment plăcut l-a reprezentat premierea lui Marius Bodochi, care a prilejuit un schimb de şarje prieteneşti între actor şi directorul teatrului, inegalabilul George Mihăiţă. Premiul de Excelenţă pentru debut a revenit tinerei regizoare Irina Alexandra Banea pentru regia spectacolului Incendii  la Teatrul Bulandra.  A prezentat-o cu mult umor actorul Alexandru Darie, care şi-a amintit că i-au trebuit ani mulţi până să fie recunoscut ca actorul Alexandru Darie şi nu ca fiu al actorului  Iurie Darie. Dar s-a contrazis singur atunci când pe un ton ocrotitor i-a urat debutantei ca şi D-l Banea – tatăl să fie recunoscut ca tatăl regizoarei Irina Banea. Cunoscuta actriţă Maia Morghenstern, directoarea Teatrului Evreiesc de Stat l-a prezentat  cu multă căldură pe venerabilul  actor Rudi Rosenfeld, căruia i s-a acordat  Premiul de Excelenţă pentru întreaga viaţă pusă în slujba zeiţei Thalia. Mulţumind pentru premiu,  Rudi Rosenfeld nu s-a dezminţit, interpretând un veritabil moment comic cu mai tânăra sa colegă. Duetul scenic, de o spontaneitate extraordinară, în care   actriţa gesticula în spatele lui, iar actorul dădea replici verbale,  a confirmat   un eclatant talent actoricesc.
    În partea a doua a festivităţii de premiere s-a acordat titlul de Cetăţean de Onoare al Municipiului Bucureşti îndrăgitului actor de comedie  Alexandru Arşinel pentru îndelungata  activitate artistică şi managerială în fruntea Teatrului Constantin Tănase. Cu modestie, pe un ton sobru, în cuvinte simple, marele artist a mulţumit pentru acest gest de preţuire din partea bucureştenilor, pentru care el a jucat pe scenă întreaga viaţă. Scriitoarei Ileana Vulpescu înalta distincţie îi va fi înmânată cu o altă ocazie.
   S-a remarcat că  unii premianţi nu s-au prezentat să-şi ridice Excelenţa,  aflându-se în turnee şi ducând mesajul culturii şi artei româneşti peste hotare. Tuturor le mulţumim pentru că se străduiesc să ne facă viaţa mai frumoasă şi acum, la început de an, noi, admiratorii  lor,  consumatori de artă şi cultură, le urăm La mulţi ani!  

    Seara s-a încheiat în mod apoteotic  printr-un bine meritat regal muzical, oferit de Orchestra Simfonică Bucureşti.