De pe strapontina 13 voi urmǎri câteva destine în artǎ. Mai mult ca în alte domenii, arta presupune jertfire de sine. Mai mult ca în alte domenii, câţi nu ar vrea sǎ aibǎ gloria Mariei Callas, dar cine s-ar încumeta sǎ aibǎ sfârşitul ei prematur, atât de controversat şi tragic? Sau pe cele ale lui Esenin sau Nichita Stǎnescu? Când asupra unei cariere de notorietate îşi aratǎ colţii, în cele mai neaşteptate circumstanţe, şi numǎrul 13, nu mai ai multe îndoieli cǎ talerul norocului a fost echilibrat brutal cu cel al ghinionului. Un Mihai Eminescu (13 litere), vieţuind numai 39 de ani (3×13), e supremul exemplu al preţului atât de cinic al geniului. În anul dispariţiei sale, 1889, nu i-a supravieţuit Veronica Micle. Dar nici Ion Creangǎ, prietenul drag din bojdeuca Ţicǎului, humuleşteanul nǎscut la 13 martie 1837. În anul 1943, Tudor Arghezi avea sǎ fie vindecat de un cancer la coloanǎ, ce-l ameninţa cu paralizarea, în 20 minute, cu ajutorul unui ser de tip Pascal. Simptomele bolii au reapǎrut dupǎ 13 ani, de data asta intervenţia medicilor rezolvând definitiv boala, poetul ajungând în crepusculul unei vârste înaintate. Piesa sa „Siringa” i-o datorǎm ca urmare a acestei încercǎri dramatice. Când însǎşi existenţa iţi este etalatǎ între parantezele marcate de douǎ zile de 13, n-ai nici un motiv sǎ nu presupui cǎ n-ai fost pe acolo, atunci „când s-o împǎrţit norocul”. Actorul, regizorul şi dramaturgul Costache Caragiale s-a nǎscut la 13 aprilie 1815 şi a decedat la 13 februarie 1877. Iar folcloristul Gh. T. Kirileanu s-a nǎscut la 13 martie 1872 şi a trecut în lumea umbrelor la 13 noiembrie 1960. Actorul şi autorul piesei „Trandafirii roşii”, Zaharia Bârsan, a murit la Cluj în ziua de 13 decembrie 1948, la puţin timp dupǎ premiera creaţiei sale.

                Numerologic, la sculptorul Constantin Brâncuşi te impresioneazǎ cǎ bornele vieţii sale sunt reprezentate de acelaşi numǎr 22 (1876-1957), probabil secolul în care ar fi trebuit sǎ aparǎ sculpturile sale moderne. Data naşterii (19.02.1876) reprezintǎ un infinit pe verticalǎ (8), mǎrginit tot în cheie numerologicǎ, de doi de 13 (1+9+2+1 versus 7+6). Exilul voluntar şi sfârşitul sǎu pe alte meleaguri (acolo unde a pǎstrat cu sfinţenie în atelierul sǎu parizian – frate geamǎn al bojdeucei ieşene – un colţ autentic de mediu gorjean) pot justifica insinuarea cifrelor de mai sus. Un alt sculptor, Alfred Dumitriu, ridicând un monument la Câmpina, a prefigurat barba lui Haşdeu din 13 cruci îmbinate, sugestivǎ metaforǎ artisticǎ (oscilaţie între credinţǎ şi ocultism) întru evocarea suferinţei unui pǎrinte genial care şi-a pierdut fiica, poeta Iulia Haşdeu, de o inteligenţǎ scǎpǎrǎtoare, în floarea vârstei.

                Iremediabil optimist, închei într-o notǎ pozitivǎ: fondatǎ în 1919, Uniunea Astronomicǎ Internaţionalǎ a dat numele a 13 români unor asteroizi (printre ei Eminescu, Enescu, Brâncuşi, Elena Vǎcǎrescu). Din cele 13 nume româneşti pe bolta cereascǎ, cum putea lipsi Luceafǎrul?

Cezar Vasilescu