REVISTA MOLDOVEI
(Continuare Nr. 7)

Autor, prof. Chirica Beţianu

Revista promovează cu consecvenţă articolele cu conţinut istoric, patriotic, tocmai pentru a cultiva în rândul locuitorilor adevărul istoric, sentimentul de legitimitate şi dreptate pe care istoria le-a consemnat la anul 1918, pentru poporul român.

Astfel, în numerele 4-5 ale revistei, din 1927, se publica ,,Harta Moldovei’’ de Dimitrie Cantemir descoperită în colecţiile Bibliotecii Naţionale din Paris – care este cea mai importantă lucrare de geografie a vestitului domn moldovean.

D.G. Vîlsan reproduce corpul lucrării şi îl ilustrează cu un interesant studiu şi comentarii.¹

De asemeni, în acelaş număr, Sextil Puşcariu şi V. Bogrea semnează o recenzie la lucrarea ,,Dacoromania –Buletinul muzeului limbii române” condus de Sextil Puşcariu, editată de Universitatea din Cluj, fiind în 1927 la al patrulea an de la apariţie.²

Se publică istoricul drapelului tricolor adoptat la 1848, în cuvinte simple şi frumoase, cu adâncă simţire patriotică. ,,În 14 iunie, se adunară boierii cei bătrîni la mitropolitul ţării, care ieşind în balcon şi binecuvântând norodul, sărută stindardul tricolor, iar în ziua următoare steagurile tricolore cu inscriptia ,,Dreptate, Frăţie”, se sfinţiră pe Cîmpia Libertăţii. Steagul tricolor care avea o deviză atât de frumoasă îşi face repede apariţia la toate provinciile locuite de români, devenind simbolul naţiunii române. ”³

,,Revista Moldovei”, a avut la început o notă regională şi pe cât i-a fost cu putinţă şi-a păstrat-o. ,,Cititorii cunosc aceasta. Mergând înainte, ea va păstra aceeaşi notă şi chiar va căuta să-i dea un colorit şi mai puternic. Dar pentru aceasta e nevoie să aibă sprijinul şi ajutorul tuturor locuitorilor din ţinutul în sânul căruia apare, precum şi al tuturor acelora care, fiind fii ai Botoşanilor, oraş sau judeţ, ori trăind câtva timp pe locurile noastre şi sunt legaţi sufleteşte de dînsele”.⁴

Găsim semnalate în mai multe numere ale revistei acţiuni în sprijinul acesteea.

Astfel în numărul 1, mai-iunie 1924, al revistei se amintesc ca acţiuni culturale şezătorile organizate cu prilejul susţinerii revistelor ,,Junimea Moldovei de Nord” şi ,,Revista Moldovei” precum şi conferinţele ce s-au ţinut cu prilejul aniversării marelui fiul al Botoşanilor, Mihai Eminescu şi cu Centenarul lui Tudor Vladimirescu. În ziua de 29 august 1924 a avut loc în sala Teatrului ,,Mihai Eminescu” un concert dat în folosul ,,Revistei Moldovei”, de către Alice Sargos (pian), A. Adrian Sargos (vioară), Flor Breviman (violoncel), având concursul binevoitor al lui Mircea Gorovei şi Ionica Goilov care a reuşit de minune.⁵

Revista s-a bucurat de atenţia şi sprijinul lui Nicolae Iorga, care-i dă sfaturi, în articolul ,,Reviste regionale” publicat în paginile sale.⁶

Consecventă programului, revista publică documente de arhivă cum ar fi ,,Suret de pe ispisac vechiu pe sîrbii de la Vasile voievod, scris de Carlat în Iaşi di velet 7159, iulie 17”, transcris de Traian Ichim (paleograf la Iaşi), recenzii, literatură românească şi străină, monografii de sate, tîrguri, oraşe, biserici şi mînăstiri din Moldova întregită, culegeri populare, poezii, poveşti, cântece, documente inedite, interesante descrieri de localităţi, amintiri personale, date arheologice. Revista îndeamnă intelectualii botoşăneni să cerceteze trecutul localităţilor judeţului, deoarece ,,nu e localitate, nu e colţişor care să n-aibă şi astăzi însemnătate, care să nu deştepte şi astăzi interes, fie ca situaţie geografică, fie ca graiu, ori obiceiuri, fie ca studiu geologic, fie ca îndeletnicire a locuitorilor, fie din punct de vedere cultural sau naţional”.⁷

Se face apel pentru întocmirea monografiilor de sate, târguri, mânăstiri, tradiţii, culegeri de literatură populară, monografii de personalităţi pentru adunarea documentelor neprelucrate. În numărul 7,8,9 din 1926, I.V. Luca (directorul Liceului ,,Laurean”) şi Tiberiu Crudu (directorul Şcolii normale ,,Mihai Eminescu”), fac din nou un apel pentru ca intelectualii judeţului să culeagă date pentu monografia Botoşanilor. De altfel, Tiberiu Crudu, va publica lucrarea monografică ,,,Botosanii în 1932”.

Se publică monogafiile diferitelor localităţi, iar Aurel I. Ghiorghiu scrie articolul ,,Câteva localităţi istorice din judeţul Botoşani. Legendele lor.”, care reprezintă materialul pentru o viitoare monografie a ţinutului. Este vorba de Baisa, Başeul, Bucecea, Băiceni, Brehueşti, Călineşti, Balinţi, Comîndreşti, Cişmeaua, Cocorenii, Copălău, Delenii, Dracsinii, Flamînzi, Frumuşica, Gîrbeşti, Grigoreştii, Hîrlău, Icuşeni, Hriţcani, Jumătăţenii, Mîndreştii, Mănăstirea Doamnei, Rădenii, Ruşii, Suliţa, Ştefăneşti, Stăuceni, Verbia, (astăzi dispărut), Vlădenii, Verescenii.⁸

Alexandru Simionescu publică ,,Istoricul Mânăstirii Agafton”⁹, Teodor Pancu şi Iorgu Maica publica din actele divanului domnesc din Moldova, importante date despre Vorona, Dr. C. Băcăoanu articolul ,,Medicii din trecutul Botoşanilor, de la 1818 – la 1864”, Mihail Gr. Posluşnicul – recenzia ,,Din trecutul muzical al românilor –Gavril Musicescu.”¹⁰

Se publica recenzia lucrării ,,Monografia judeţului Botoşani” de Artur Gorovei.

I.V. Luca scrie recenzia volumului ,,Privelişti din Bucovina Pitorească” scrisă de Aurel I. Ghiorghiu, prefaţată de I. Simionescu, lucrare premiată de Cartea Românească.¹¹ ,,Autorul ne poartă, plini de însufleţire pentru frumuseţile naturii şi puterea amintirii vremurilor trecute, prin Rădăuţii celor dintîi voievozi moldoveni, la Mânăstirea Putna şi împrejurimi, pe valea Sucevei până la izvoarele sălbatice … Alegerea locurilor de călătorie şi descrierea amănunţită a monumentelor însemnate din istoria ţării este făcută cu pricepere şi mai ales cu mult suflu patriotic”.¹²

Printre colaboratorii revistei găsim frecvent nume prestigioase ale culturii românesti: Nicolae Iorga, I. Simionescu, V. Bogrea, Artur Gorovei, Leca Murariu.

Am subliniat aceste preocupări ale revistei, tocmai pentru a evidenţia faptul că, aceasta patrundea în întreg judeţul la sate, îndemnând locuitorii să descopere trecutul, să se plece mai mult asupra istoriei acestor locuri, pline de evenimente şi frământări.

Inimoşii membri ai colectivului de redacţie nu se opresc numai aici. Fac apel la locuitorii judeţului pentru a dona documente şi cărţi vechi, monezi, inscripţii, peceţi, hărţi, stampe, sculpturi în lemn, icoane, frescuri, mozaicuri, covoare, lăicere, cioplituri în lemn, vase din lut, în vederea organizării unui muzeu al ţinutului Botoşani. ,,Rugăm deci călduros pe toţi cei ce au încredere în noi şi în munca noastră cinstită să doneze obiectele de care dispun, fiind siguri de păstrarea bună şi de eternizare a numelui lor”.¹³ Apelul este semnat de Tiberiu Crudu şi I. V. Luca.

Un sprijin real dă revista societăţilor culturale care îşi desfăşurau activitatea în judeţul Botoşani cum ar fi: Ateneul din Botoşani,. Societatea muzicală ,,Armonia”, ,,Asociaţia foştilor elevi ai Liceului ,, Laurean”, ,,Cercul corpului didactic”, societatea filarmonica ,,Harfa”, Căminul Cultural din Botoşani, bibliotecile, Universitatea populară ,,Nicolae Iorga” din Botoşani. Sprijinea efectiv în paginile sale întemeierea căminelor culturale la sate. Sunt popularizate acţiunile culturale, iniţiativele societăţilor de cultură, programele lor, personalităţile culturale care vin la Botoşani la invitaţia acestora. Pe pagini întregi sunt publicate conferinţele Ateneului Român din Botoşani, conferinţele prezentate în cadrul Universităţii ,,Nicolae Iorga”, unde frecvent au conferenţiat profesori ai Universităţilor din Bucureşti, Iaşi şi Cluj cum ar fi: Nicolae Iorga, I.Simionescu, Gheorghe Taşcă, V. Bogrea, Dr, Iacobovici, Octav Onicescu, Dr. Severin.¹⁴

Revista este prezentă în toate problemele ce frământă Botoşanii, pe tărâm cultural, istoric şi întotdeauna cu toată autoritatea sa intervine pentru rezolvarea acestora. Pentru cinstirea memoriei marelui poet Mihai Eminescu, revista continua lupta dusă de ,,Junimea Moldovei de Nord”, în vederea construirii la Ipoteşti a unei case memoriale şi a unui muzeu, antrenând în această acţiune intelectualitatea locală, studenţii, elevii. Aflăm astfel că, în mijlocul lunii lui cuptor, a anului 1924, la Botoşani a fost mare mişcare, pentru că proprietarii moşiei Ipoteşti au dărâmat până în temelii casa în care a copilărit Mihai Eminescu, vrând să o refacă pentru odihna lor.

Un manifest al studenţilor români din Botoşani, urmat de un altul al studenţilor evrei, au stârnit proteste energice împotriva acestei dărâmări, o delegaţie a obţinut ca proprietarii să doneze şi terenul pentru un viitor muzeu ,,Eminescu”.¹⁵

 – Va urma –

 1.  Revista Moldovei, anul VI, nr.4,5, 1927, p.39

2.  Sextil Puşcariu, V. Bogrea ,,,Revista Moldovei”, Dacoromania –Buletinul Muzeului limbii române, anul VI, nr.4, 5, Botoşani, 1927, p.39.

3.  ,,Revista Moldovei”, anul VI, nr. 4,5, Botoşani, 1927, p.15.

4.  Ibidem, anul V, nr. 1, martie, aprilie, 1926, p. 1.

5.  Ibidem, anul IV, nr. 3,4,5, iulie 1924, p.50.

6.  Ibidem, anul IV, nr.8-9, Botoşani, decembrie 1924 –ianuarie 1925, p.1.

7.  ,,Revista Moldovei”, anul V, nr.1, martie-aprilie, 1926, p.41.

8.  Ibidem, anul V, nr.1, 1926, p.3.

9.  Ibidem, nr. 4, 1926, p.5.

10.  Ibidem, anul V, nr. 4, 1926, p.29.

11.  Ibidem, p. 44.

12.  Ibidem, anul V, nr.4, 1926, Botoşani, p.56.

13.  Ibidem, anul IV, nr. 1, mai-iunie, 1924, p.36.

14.  Ibidem, anul IV, nr. 8-9, Botoşani, decembrie 1924, ianuarie 1925, p.36.

15.  Ibidem, anul IV, nr. 3,4,5, iulie, august, septembrie, 1924, p.46.