Primit pentru publicare:28 nov.2015
Autor: Etnograf Steliana BĂLTUŢĂ, redactor al Rev. Luceafărul (Bt)
Publicat: 29 nov.2015
Text revizuit:02 dec.2015
Foto din context: ©Steliana Băltuţă

IARĂŞI ÎN ACTUALITATE „CASA MANOLACHI IORGA”

Noiembrie 2015

Tocmai suntem în zilele de comemorare a marelui istoric NICOLAE IORGA, la 75 de ani de la regretata sa dispariţie fizică, violentă. În aceste zile, aici la Botoşani, gândul se întoarce mereu şi la casa ridicată de străbunicul MANOLACHI IORGA, aproape de pietonalul Unirii, aproape de biserica „Cuvioasa Parascheva”.
Clădirea a fost ridicată pe la 1770 de Manolachi Iorga, şi nu în 1870. Manolachi Iorga a murit în 1829. Printr-o serie de vânzări – cumpărări, prin alianţe de familii, casa a ajuns la Maria Stroici care s-a căsătorit cu ALEXANDRU (ALECU) SAINT-GEORGES, inginer cu studii la Praga, care a proiectat o serie de obiective arhitectonice (MUZEUL DE ŞTIINŢE ALE NATURII DOROHOI, CAZĂRMI MILITARE la Roman, Dorohoi, Botoşani, Biserica Ortodoxă „NAŞTEREA MAICII DOMNULUI” din Cimitirul Pacea Botoşani) şi a pus bazele SOCIETĂŢII MUZICALE „ARMONIA”. Clădirea MANOLACHI IORGA care a intrat în posesia Familiei Saint-Georges, a fost Muzeu Etnografic între anii 1989-2007 (18 ani). N-a fost acoperită cu ţiglă; iniţial cu şindrilă, apoi cu tablă, până azi.

Nicolae Iorga s-a născut în 1871 şi n-a copilărit în această casă, care era deja a Familiei Codrescu – Stroici. Nici în memoriile sale istoricul nu face această afirmaţie. De fiecare dată la zilele de naştere şi comemorare ale lui NICOLAE IORGA, nepotul său, istoricul ANDREI PIPPIDI a întrebat de ce Administraţia Locală şi Judeţeană nu salvează clădirea construită de Neamul Iorga? Destinul şi împrejurările au păstrat-o în picioare. Acum ea, face iarăşi obiectul unui proces. Aflată în zilele ei de glorie în mijlocul unei suprafeţe de 6902 mp, astăzi este flancată de 2 blocuri de locuinţe.
Da‚ e adevărat că urmaşii familiei Saint-Georges au primit o sumă şi clădirea în natură. Care va fi hotărârea noului complet de judecată?
În acest moment, între calcule financiare şi neînţelegeri între administraţie şi proprietari, clădirea „MANOLACHI IORGA”, cea mai veche casă de locuit din Botoşani, cu un istoric greu pe umerii ei, este zdrobită încet dar sigur, ca într-o menghină.
Pe bună dreptate Muzeul o cere, nu numai ca un nou spaţiu de Cultură (MANOLACHI IORGA la vremea sa „a strâns documenturile risipite ale târgului”), dar şi pentru cei 245 ani de istorie pe care îi numără.
Şi tot pe bună dreptate ne întrebăm: CINE DOREŞTE CA ACEASTĂ CLĂDIRE SĂ DISPARĂ, DUPĂ CE A REZISTAT LA 6 CUTREMURE MARI (în 1802, 1908, 1934, 1940, 1977, 1986), şi cine suntem noi în faţa ISTORIEI, LA ÎNTÂLNIREA CU UN TITAN AL CULTURII ROMÂNEŞTI AŞA CUM A FOST ŞI ESTE NICOLAE IORGA, SĂ NU FACEM NIMIC PENTRU A REÎNVIA SPAŢIUL UNDE A PUS TEMELIE NEAMUL IORGA ÎN BOTOŞANI, PENTRU A-I REDA MĂCAR ÎN PARTE STRĂLUCIREA DIN VREMI TRECUTE.
Deloc nu trebuie lăsată în uitare această clădire de patrimoniu.