Vasile FETESCU

Geneze

Din picături de bine
se întemeiază catedrala
armoniei.
Din scânteierile minţii
se nasc ideile
îndrăzneţe;
Din suflete curate
răsar razele adevărului
şi frumosului;
Din vibraţiile inimii
înfloreşte iubirea
incadescentă;
Din relele lumii
curg
râurile de lacrimi
şi dureri neostoite;
Din toate acestea
şi din multe altele
se îngemănează viaţa
în întregul ei.

Nu pot să uit

sărăcia care m-a urmărit
până dincolo de amiaza
vieţii,
adolescenţa searbădă şi ternă
petrecută într-un internat
izolat…
nenorocirile care s-au abătut
asupră-mi
şi mi-au marcat, ireversibil,
existenţa,
anii de început ai profesiei
cu dificultăţile şi neajunsurile
lor.
Nu uit că anii senectuţii
sunt tot mai greu
de dus,
că viaţa are un răsărit
şi un apus
că destinul implacabil
nu poate fi schimbat,
nici păcălit,
că fericirea-i rara avis
şi-i de negăsit

Poezia în definiţii

Poezia-i cânt de ciocârlie
-n zori,
Este cerul azuriu, fără
de nori,
Este suflet curat de crin
imperial,
Este floare de vis
în al liricii paradis,
Este îndrăzneţe idealuri
tinereşti,
Este parfumul tare al gliei
strămoşeşti