Un adevăr nu este frumos și nici urât,
El poate fi un uger, dar poate fi un rât,
Îmi explica în taină profesorul, șoptea,
Dar auzeam cireada pe uliți cum trecea,
mirosul cald de baligi și lapte și lapte nebăut
și turme mohorâte în aerul stătut.
Dar nu asculți, el strigă, îmi pare c-ai visat,
și ca să mă trezească urechea mi-a mușcat.
Apoi, încet, încet pe Cale a pornit,
Dând Nume fiecărui asinus priponit,
ATOT- PREZENT se pare că este un mister,
Individual și totuși simțit aici și-n cer,
se vede strălumina desprinsă chiar din Trup,
El tulbură și joacă în aer un tulup,
De nepătruns temeiul, e Poarta către Rai,
Niciunde nu sfârșește, nicicând primind nu-l ai.
Drept de autor © 2009-2024 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania