Teiul de Aur şi Teiul de Argint,
la un deceniu de viaţă

 Autor, Ioana Matfeev

Teatrul Mihai Eminescu a găzduit, duminică, 12 iunie, Gala de Decernare a Premiilor Mihai Eminescu “Teiul de Aur şi Teiul de Argint”, aflate anul acesta la o ediţie jubiliară. Cea de-a X-a ediţie nu s-a bucurat însă de un public numeros, dar a avut parte de pasiunea culegătorilor de pasionaţi de Eminescu, de tineri talentaţi în domeniul literelor ori al artelor plastice. Spectacolul organizat dimineaţă a debutat cu prezenţa pe scenă a directorului Teatrului Mihai Eminescu, Traian Apetrei, care a relatat povestea acestor premii. A salutat invitaţii şi a semnalat apariţia Antologiei Laureaţilor tuturor ediţiilor acestor premii, acordate pentru prima data în anul 2002.

Alături de apariţia acestui volum important pentru literatura botoşăneană, tot în debutul festivităţii au fost prezentate cele patru cărţi ale iniţiatoarei acestor premii, Elena Condrei. Întrecându-se parcă pe sine directorul editurii Geea a lansat cele patru apariţii editoriale în cadrul evenimentului pe care-l patronează. Amintim aici doar cartea de basme intitulată “Ursei şi piatra fermecată” sau “Ardenta geniului”, un volum de interviuri cu Augustin Eden. Înainte de preda ştafeta maratonului artistic, Traian Apetrei a sugerat organizatorilor să nu omită în alegerea cîştigătorilor la ediţiile viitoare forţa gazetărească pe care a avut-o poetul Eminescu. Iar replica gazdei, Elena Condrei,  a venit instant odată cu preluarea frâielor, precizând că proiectul iniţial cuprindea o gamă mai largă de secţiuni, printre care şi una dedicată presei, doar că limitele financiare a strâmtorat ideea de fond.

Spectacolul de gală a continuat apoi cu înmânarea unor diplome post mortem unora din membrii juriului prezenţi la primele ediţii (de remarcat că membrii juriului acestor premii lucrează benevol şi chiar, aşa cum s-au exprimat organizatorii, îşi plătesc personal cheltuielile de deplasare…) precum George Muntean-fost preşedinte al comisiei de jurizare, Cezar Ivănescu-de asemenea fost preşedinte al juriului sau Mihai Urigiuc. Aceştia au fost onoraţi cu câte un trofeu aniversar, realizat special pentru ediţia din acest an de Dinu Diaconescu. Astfel de trofee au primit şi fostul director la Direcţiei Judeţene pentru Cultură Dana Pietraru, primarul municipiului Botoşani Cătălin Flutur, Cornelia Viziteu, directorul Bibliotecii Judeţene “Mihai Eminescu, Traian Apetrei, directorul Teatrului Mihai Eminescu sau reprezentanţii Memorialului Ipoteşti, în semn mulţumire pentru colaborarea avută. Decernarea premiilor a început cu secţiunea Literatură, unde au fost acordate patru trofee Teiul de Aur şi unul de argint. Prima câştigătoare a diplomei în rang de excelenţă şi a medaliei Teiul de Aur a fost Adela Popescu, care a debutat în lumea poeziei la vârsta de 17 ani. Mircea Martin scria despre creaţia câştigătoarei că “scenele poeziilor diverse scrise sunt dictate de stările sufleteşti ale autoarei”. Un alt câştigător al acestui premiu a fost Sumiya Haruya, un cetăţean japonez care a cultivat şi promovat intens cultura română în ţara sa natală. “Ceea ce facem acum este ocazia pe care o avem să ne mândrim cu oamenii care promovează în lume cultura română”, a declarat Elena Condrei la înmânarea premiului. Poetul Valerian Ţopa, zis şi Augustin Eden, a primit aceeaşi distincţie pentru inovaţia sa literară, respectiv cvadrom poem, un altfel de poezie, o posibilitate dată cititorului de a-şi crea propriul poem pe o matrice dată. Cel din urmă laureat cu Teiul de Aur la secţiunea Literatură a fost Vasile Tărâteanu de la Cernăuţi.  Medalia Teiul de argint la această secţiune i-a revenit tinerei poete, debutante, Diana Cernuşcă de la Dorohoi. Toţi laureaţii acestei secţiuni şi-au citit versuri pe care le-au considerat reprezentative momentului  în cauză.

A urmat secţiunea Arte Vizuale, cu doi câştigători ai medaliei Teiului de Aur şi unul al medaliei de argint. Laureaţii care au plecat acasă cu aur la această secţiune au fost profesorul-doctor Dan Covătaru, decan la Academia de Arte din Iaşi, recunoscut sculptor în vechea capitală a Moldovei. Carmen Solomonea din Iaşi a câştigat de asemenea medalia Teiul de Aur, iar Teiul de Argint la “Arte Vizuale” i-a revenit Smarandei Bostan din Iaşi, fiica lui Ilie Bostan, premiat la rîndul lui la aceste manifestări. Deci, e drept că aşchia nu sare departe de trunchi…Iar acest lucru s-a văzut şi mai puternic la secţiunea Colecţii şi colecţionari. Deşi încă foarte tânără. Smaranda Bostan este deţinătoarea mai multor premii obţinute în perioada 2000-2010. A realizat mai multe expoziţii personale şi a participat la o serie de simpozioane de creaţie. Secţiunea Colecţii şi colecţionari a avut doi câştigători ai medaliei Teiul de Aur şi alţi doi al celei de argint. Constantin Ciobanu, care s-a remarcat prin studiul unor monografii dedicate unor localităţi dar şi prin pasiunea pentru geniul poeziei româneşti a primit diploma în rang de excelenţă şi medalia Teiul de Aur. Aceeaşi distincţie a revenit tânărului Bogdan Mihai Cornaci din Suceava, fiul cunoscutului colecţionar Mihai Cornaci, membru al juriului. Medalia Teiul de Argint a revenit Alexandrei Cristina Costin din Bucureşti, fiica unui alt premiat al acestor premii, Mihai Costin, membru al Societăţii Naţionale de Numismatică şi lui Răzvan Condrei Ţiplea din Botoşani.  O secţiune specială  a constituit-o, la ediţia din acest an cea intitulată sugestiv “Spiritualitate”. Aici au fost onorate cu medalia Teiul de Aur Monahia Elena Simionovici şi Monahia Gabriela Platon de la Voroneţ. Juriul care a decis aceste premii a fost format din Dragoş Pătraşcu, conferenţiar la Universitatea de Arte Iaşi –preşedinte de onoare, Augustin Eden, poet- preşedinte juriu, Constantin Tofan, artist plastic, preşedintele filialei Iaşi UAP, Vasile Doboş, poet şi director al editurii Opera Magna, Grigore Ilisei, scriitor şi realizator emisiuni TVR Iaşi, Mihai Cornaci, membru al Societăţii Numismatice din România-secretar, Elena Condrei, editor, scriitor şi director editura Geea.