Pământul este-nvelit în ceață,
Suntem în Țara fără de viață,
Faruri, faruri, cadavre, tot plouă,
pământul înghite sânge și rouă,
Picuri de sânge, Sfânt Dominic,
Cabluri de care te spânzuri, vă zic,.
Sirene îndepărtate tot urlă,
Nu mai urla, diavole, surdă,
Lumea trăiește coșmarul, calmarul,
Suntem sub ape, aghiasmatarul,
Pare-nceputul Lumii, ne naștem
Prin noi generații mai dați și în paște.
Într-un milion de izbe nu este
Una să semene cu cea din poveste,
Despre ostaticii morți, anonimi,
Cu ce viteză spre iaduri gonim?
Vine și zahărul, vine și mierea,
Astăzi e miercuri, mâine-nvierea.
Drept de autor © 2009-2024 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania