Primit pentru publicare: 30 iulie 2016
Autor: Constantin MĂNUŢĂ
Publicat: 30 iulie 2016
Redactor: Olivian IVANICIUC
Editor: Ion ISTRATE
O veste tulburătoar de tristă şi surprinzătoare, în acelaşi timp a venit prin intermediul telefonului de la nepoata ilustrului pedagog VASILE FETESCU, prin care mă înştiinţa că bunicul ei, pedagogul de excepţie a trecut în lumina celor drepţi şi sâmbătă 30 iulie, 2016 orele 15,30 va fi înmormântat la Cimitirul Eternitatea, Iaşi.
Pe scriitorul VASILE FETESCU l-am cunoscut prin intermediul unui alt mare dispărut, scriitorul şi filosoful Marinică Popescu..
Electric, de la prima vedere, după 1990 s-a declanşat o mare prietenie, între noi, Magdalena şi Constantin Mănuţă şi Domnia Sa -Vasile FETESCU. Pedagog de înaltă ţinută morală şi didactică, un adevărat părinte zecilor de generaţii de elevi, Vasile FETESCU s-a născut la data de 23 decembrie 1929, în Dorobanţi, comuna Nicşeni, jud. Botoşani, absolvent al Facultăţii de Filosofie secţia Pedagogie a Universităţii din Bucureşti, a fost profesor şi director la Complexul Şcolar Bârlad, Liceul „Gh.Roşca Codreanu” Bârlad, Liceul „C.Negruzzi” Iaşi, Şcoala Normală „Vasile Lupu”,Iaşi, onorat cu distincţii şi medalii de merit pentru întreaga activitate didactică desfăşurată .Ca om de cultură a fost membru al Uniunii Scriitorilor din România ca respect pentru creaţia literară lăsată posterităţii.
Am scris mai multe recenzii şi prefeţe despre opera literară a Domniei Sale: Poezia harului incendiar,Poezia, aripă a visării şi depărtării,Viaţă de vis, Poezia ca un refugiu în copilărie,Timp luminat, Poetul cunoaşterii de sine în curgerea timpului,O, tempora! o, mores!, Aforismele , recenzii şi prefeţe publicate în revistele literare.
În prefaţa la Antologia poetică „Poematice gânduri”, afirmam la final:
„Drum întortocheat şi lung a avut şi mai are încă de străbătut Vasile Fetescu, iar acum la vârsta tuturor împlinirilor, se întoarce spre satul Dorobanţi, de pe plaiurile Botoşanilor:„ Spre natalul meu sat,/ Dorobanţi,/ soarele este însoţit/ de gândurile,/ dorurile/ şi amintirile mele./ acolo le depune,/ luminoase şi vii,/ aşa cum au fost/ dintotdeauna” (Dintotdeauna).
În cartea noastră de recenzii şi portrete literare „Magia scrisului” apărută recent i-am publicat toate recenziile şi prefeţele despre opera sa literară şi când i-am înmânat-o s-a bucurat foarte mult.
Imediat a scris o recenzie la revista „Luceafărul” din Botoşani pe care o redăm mai jos pentru claritatea, precizia şi acurateţea stilului:
„Recent, la Editura All Zenit din Iaşi a apărut volumul de recenzii şi portrete literare semnat de Constantin Mănuţă, binecunoscut poet de înaltă ţinută scriitoricească.
Prieten fidel al lecturii şi al condeiului, Constantin Mănuţă are, din plin, harul scrisului, al versului unduios şi viguros, concretizat în 17 volume de poezie: Din toate rănile sufletului; Orele umbrei; La răsărit de cuvânt; Steaua de cucută; Instanţă grea; Zidit în zbor; Înzăpezit sihastru; Melancolie de stea; Cocor de fum; Taina din rană; Fior târziu; Nelinişti astrale; Privirea înserării; Crucea viscolită; Nepoţi de dor; Fraged contur; Plângere postumă.
Numeroasele sale cărţi de poezie bună, cu titluri ingenios formulate, alcătuiesc salba de diamante a unui neobosit născocitor de ritmuri şi rime magice care curg în arealul literar ca un râu încărcat cu apa cristalină a frumosului artistic. Constantin Mănuţă a scris mult, a scris inspirat, a scris cum numai Domnia sa putea să o facă.
Spirit analist, întemeiat pe o vastă cultură literară, poetul Constantin Mănuţă îşi dezvăluie în volumul Magia scrisului aptitudinile de critic literar şi de portretist al unor personalităţi dedicate artei cuvântului scris.
Volumul de proză „Magia scrisului” este o carte despre cărţile scrise de oameni care îşi consumă talentul în diverse genuri literare.
Unii autori, printre care mă număr, au beneficiat de mai multe din cele 130 de recenzii şi portrete literare pe care le însumează volumul, la care se adaugă cele 14 articole din Addenda.
Temeinic racordat la cultura naţională şi universală, Constantin Mănuţă este un poet talentat care ştie să aşeze cu măiestrie floare de gând lângă floare de suflet şi să alcătuiască miraculoasa cunună a creaţiei lirice.”
Îmi va fi tare dor de dvs. stimate domnule director Vasile Fetescu, ştiu că mă priviţi dintr-o stea luminoasă, vecină cu steaua lui Marinică Popescu.
MARINICĂ ţi-ai luat directorul cu tine…!
Nu l-ai mai lăsat în lumea asta plină de amar;
E iulie şi e ziua de 30 în calendar
VASILE FETESCU a plecat spre zările senine?
Ce uşor a trecut timpul, DOAMNE
E „DuminIc㔺i cântă „Trompeta cu surdină”;
„E toamnă la Copou” şi dintre atâtea toamne
Doar „Acorduri pe strune” de suflet ne alină?
„Dincolo de timp”, când timpul e un mit,
Soarele scrie „Poeme pentru veşnicie”;
O,Domnule Director din „Clipe de infinit”
Aţi scos cristale pentru poezie….
Din TESTAMENTUL vremurilor, uşor
Stelele-s toate adunate într-un pâlc;
Şi tu ne strigi cu „Chemarea amintirilor”
În „Consonanţe lirice” şi „Cugete cu tâlc”
În „Stropi de înţelepciune” ai plecat
Şi eu de astăzi, am rămas strein?
Pesemne un înger noaptea te-a luat
Nu te voi uita în anii care vin..
DOMNUL SĂ VĂ AŞEZE ÎN RÂNDUL DREPŢILOR!
Constantin MĂNUŢĂ
Drept de autor © 2009-2024 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania