.
.
.
.
M-aş îmbrăca în straiele amiezii
Dar s-a-nvechit un pic cămaşa zilei,
Şi m-au cuprins troienele zăpezii,
Iar ghioceii râd la poala tâmplei .
Mă dor acum şi lacrimile nopţii
Şi doare şi cuvântul nerostit,
Stau visele sub lacătele porţii
Şi totuşi le visez la infinit.
Mă doare dimineaţa din privire
Şi mugurii mă dor plesnind în pom,
Tot mai tânjesc după iubire
Şi-n ea mă sprijin ca într- un baston.
Drept de autor © 2009-2024 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania