Vatra lumii, vatra străbună –
Cândva mândră cunună,
Falnice crezuri dacice și getice idei –
Slovele părintelui istoriei,
Contemplația timpului trecut –
Genii născute din simplu lut…
Acum, de ciuma apatiei-s sugrumate,
Alungate-n brațele uitării
Și-necate-n valurile mării.
Pe-al neamului chip, neantul s-abate;
S-a depus praful și bruma nepăsării
Pe catapeteasma țării…
În al tău corn, Ștefane, suflă,
Ridică-ți oștenii din morți
Și îndeamnă-i iar la luptă,
Secerați pe-ai neamului trădători,
Pe pungași și nepăsători,
Apoi, din victoria-ți cruntă
Sufletu’ cinstit ți-nfruptă.
Drept de autor © 2009-2024 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania