Privirea-ți galeșă și caldă
Printre gene se răsfrânge,
Mă-nvăluie și-mi scaldă,
În obraji, un strop de sânge.
Sub a nopții lună plină
Pari a fi atât de-aproape…
Cum sunt frunzele de ramuri-
Cum sunt țările de flamuri…
Cu-aripile întinse, argintii
Cobori pe-a lunii rază diafană-
Scăldându-mi privirea-n stele străvezii,
Mi-aduci un strop de mitică nirvană.
Licărind din vreme-n vreme,
Luminezi neantul nopții
Învăluindu-mă-n poeme,
Căzut-am în genunchi, în fața sorții…
Te-așteptam de mult sa vii,
Să mă ridici din brațele morții:
-Înlănțuie-mă-n privirile-ți adânci și vii,
Ascunde-mă-n nimbul vieții aurii!
Drept de autor © 2009-2024 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania