Revista Luceafărul: Anul XI, Nr. 9 (129), Septembrie 2019
Editor: Agata, Botoșani, str. 1 Decembrie nr. 25
ISSN: 2065 – 4200 (ediţia online)
ISSN: ISSN 2067 – 2144 (formatul tipărit)
Director: Ion ISTRATE

Au gânduri și convingeri animalele? Decalogul cinci pentru ziariști

Primit pentru publicare: 12 Sept. 2019
Autor: Alexandru Florin ȚENE, președintele Ligii Scriitorilor Români, membru corespondent al Academiei Americană Română
Publicat: 13 Sept. 2019
© Alexandru Florin Țene, © Revista Luceafărul
Editor: Ion ISTRATE
Opinii, recenzii pot fi trimise la adresa: ionvistrate[at]gmail.com  sau editura[at]agata.

Decalogul cinci pentru ziariști

1-Lipsa noastră de cunoaștere în acest domeniu este, de fapt, o versiune generalizată a problemei cu privire la ce putem știi despre celelalte minți umane. Cel mai obișnuit mod de a rezolva problema celorlalte minți, elaborate, printre alții, de Bertrand Russell, se bazează pe variante ale așa-numitului raționament bazat pe analogie.Și de acest domeniu sa preocupat  poetul Mihai Beniuc. Care a trăit între anii  20 noiembrie 1907, Sebiș, Arad – d. 24 iunie 1988, a fost un poet, prozator și psiholog român. Mihai Beniuc este cunoscut în general ca poet proletcultist, al regimurilor comuniste din România, alături de autori ca A. Toma, Dan Deșliu, Eugen Frunză, A. E. Bakonsky sau Maria Banuș, între alții, urmărind cu interes direcțiunile Partidului Comunist Român. A activat, de asemenea, ca psiholog (specialist în psihologia animalelor), profesor la Universitatea clujeană.

Mihai Beniuc a fost fiul lui Athanasie Beniuc și al Veselinei. Urmează Liceul Moise Nicoară din Arad între 1921-1927, unde îl are ca profesor de literatură pe profesorul Alexandru T. Stamatiad. Debutează în revista liceului, „Laboremus”. Participă la cenaclul lui Victor Papilian. Licențiat în psihologie, filozofie și sociologie al Universității din Cluj, în 1931. După o specializare la Hamburg cu J. von Uexkull în psihologia animalelor, a parcurs ierarhia universitară de la asistent la profesor universitar. După terminarea celui de-al Doilea Război Mondial, este conferențiar la Facultatea de Psihologie din Cluj (ca specialist în psihologia animalelor) și autorul unor volume de versuri (Cântece de pierzanie, 1938, Cântece noi, 1940, Orașul pierdut, 1943), privite de public și de critica literară cu înțelegerea și simpatia cu care este privită arta naivă.

Adevărata sa carieră literară începe în 1946, când publică volumul intitulat Un om așteaptă răsăritul, și pleacă în calitate de consilier cultural la Moscova. După doi ani se întoarce în țară și se stabilește la București. Publică în medie câte o carte pe an; își reeditează unele lucrări; altele îi sunt traduse în străinătate. În 1965 este înlăturat din funcția de președinte al Uniunii Scriitorilor. Redevine profesor de zoopsihologie, de data aceasta la Universitatea din București. Mihai Beniuc renunță la promovarea cărții sale de versuri din 1951, „Cântec pentru tovarășul Gh. Gheorghiu-Dej”, și se reprofilează, începând să scrie câteva poeme pentru liderul comunist de atunci, Nicolae Ceaușescu. În ultimii ani de viață se stabilește în vila sa din cartierul Primăverii și își continuă activitatea de poet, pe formula realismului-socialist. Poemele sale se publică în principalele ziare și reviste ale epocii. Moare la 24 iunie 1988 și este înmormântat în Cimitirul Evanghelic Luteran din București.

2- Mihai Beniuc scria:” Eu fiind un apărător al ideii că animalele comunică, cel puțin în cadrul speciei, am ales acest termen ca variantă de compromis care îmi permite să accept ideea că animalele nu comunică, dar că totuși au o modalitate prin care transmit mesaje esențiale , deși neclare. Acea modalitate este semnalizarea. Principalele descoperiri ale psihologiei animale, care nu mai pot fi contestate, sunt:

1. a) Prin comportament ereditar și capacitatea de a învăța individual, speciile se deosebesc între ele cel puțin la fel de mult ca prin trăsăturile lor morfologice și fiziologice.
2. b) Orizontul biopsihic, pe orice aspect al lui, variază de la o specie la alta, datorită zestrei filogenetice, de la un individ la altul, în urma experienței proprii.

1. c) Dacă nu putem demonstra o continuitate curbilinie ascendentă în evoluția comportamentului, există direcții total diferite unele de altele.
2. d) Progresul evolutiv e constituit dintr-o tot mai mare capacitate de informare și răspuns, în situații din ce în ce mai complexe, și într-o masivă îmbogățire a zestrei biologice . Sursa evoluției este SNC. “

3-“Se spune, uneori, că animalele nu vorbesc pentru că le lipsește capacitatea mentală, iar asta înseamnă că animalele nu gândesc și, de aceea, nu vorbesc. Dar ele, pur și simplu, nu vorbesc, sau, mai bine zis, nu folosesc limbajul-dacă facem abstracție de cele mai primitive forme ale acestuia.” Scria ]n 1953 Ludwig Wittenstein. 

4- Pun întrebarea, au animalele drepturi? Presa scria că la mijlocul anilor 2000 că aproximativ 50 de milioane de animale erau folosite pentru cercetare și textarea științifică în laboratoare. Au fost produse 250 de milioane de tone de carne tăind animale.Au fost folosite, pentru mâncarea oamenilor, 200 de milioane de tone de pește și de alte vietăți acvatice au fost pescuite din mări și oceane.

5-“ Va veni ziua în care animalele rămase își vor redobândi poate toate drepturile care le-au fost luate, practic, doar cu mâna tiraniei.“Scria în 1788 Jeremy Bentham. Poate are să vină vremea ca omul să se hrănească cu carne sintetic cu gust de carne de vită, de pește, de oaie…

6-Îmi pun întrebările când afirm că animalele au drepturi: animalele pot simți durerea? Lumea este un loc mai bun dacă durerea? nu este provocată în mod necesar, prin urmare, nu trebuie produsă durere nenecesară animalelor?

Dificultatea de a susține drepturile animalelor pe baza modelului drepturilor omului este imensă și unii ziariști s-au întrebat dacă este oportună aducerea în discuție a noțiunii de “drepturi”.

Oare în această problemă omenirea greșește?

7-Logica este știința analizei argumentelor și a stabilirii principiilor și a fundamentelor pe baza cărora se pot stabilii concluzii corecte.

8-Argumentele sunt bornele ce indică granița teoriilor filozofice de care se folosesc și jurnaliștii. Logica este știința argumentelor și a stabilirii principiilor și a fundamentelor pe baza cărora se pot trage concluzii corecte. Logica a parcurs drumul trasat de Aristotel acum 2000 de ani.

9-Cealaltă cale importantă de a trece de la premise la concluzii este inducția. Pentru un argument inductiv tipic, un principiu sau o lege generală este formată din anumite observații particulare cu privire la felul în care stau lucrurile pe lume.

10-Lewis Carrol scria prin anul 1871: “ Din contra, continua el, dacă a fost așa, atunci ar putea fi; Și dacă ar fi așa, atunci va fi, dar întrucât nu este, nu va fi. E logic.“ Pun întrebarea, firească: raționarea e infailibilă?