Revista Luceafărul: Anul XII, Nr. 3 (135), Martie 2020
Editor: Agata, Botoșani, str. 1 Decembrie nr. 25
ISSN: 2065 – 4200 (ediţia online)
ISSN: 2067 – 2144 (formatul tipărit)
Director: Ion ISTRATE
Primit pentru publicare: 08 Martie 2020
Autor: Nicolae CORNESCIAN
Publicat: 10 Martie 2020
©Nicolae Cornescian, © Revista Luceafărul
Editor: Ion ISTRATE
în anii în care nu mai aveam timp pentru altceva
nu știam că tot ce părea important
avea sens doar pentru noi
și doar înăuntru
îndeajuns de aproape de aceste ziduri
pe care le întăream tot mai mult de fiecare dată
când reveneam din depărtări tot mai străine
din acel necunoscut unde tot ce se pierdea
se descompunea în ceva ce rămânea uitat
pentru totdeauna
pe timp de noapte mai ales
pe când ascunși între pereții
ridicați până la nivelul zborului
nici nu bănuiam că progresiv cu întărirea întunericului
asemenea demarcațiilor pale între cele văzute
și cele ce aproape că nici nu se mai puteau visa
murii se adânceau tot mai mult
ca și cum pretutindeni
mai mereu ar fi dăinuit întru totul altceva
ca și cum în orele beznei
ceva ca pământul ori poate chiar pământul
ar fi rodit înăuntrul nostru în inimă
ba chiar ar fi încolțit și mai adânc
îndeosebi în acele seri în care uneori zidurile
începeau să pocnească
se coșcoveau și se risipeau
de parcă înăuntru
n-ar fi fost locuit nimeni și niciodată
alte ziduri treptat începeau să crească
aproape de margini
de jur-împrejur
acele forme dense care spre a putea fi văzute
mai întâi trebuiau închipuite
schițate în treacăt
crezute cu toată tăria că ar fi putut să existe
pereți transparenți
dar destul de durabili și extrem de necesari
îndeosebi în orele beznei
când revenind din depărtări tot mai străine
știam că privirile noastre se întunecau îndeajuns
ori poate chiar și mai mult decât sticla dimprejurul nostru
când nu mai aveam ce visa
și nu mai puteam fi văzuți de afară
Drept de autor © 2009-2024 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania