Al.Florin Țene:Între extazul minciunii și agonia adevărului
–Reflecții în timpul epidemiei-
Ne aflăm într-o perioadă când s-au inversat valorile în societatea noastră, în perioada când extazul este o stare psihică de mare intensitate, caracterizată prin concentrare extremă asupra unui obiect și al contemplației, fiind o stare a sentimentului unei revelații, al unei comuniuni, prin suspendarea activității intelectuale și a receptivității senzoriale, iar minciuna trecând prin această stare ajunge la o afirmație care falsifică și denaturează deliberat adevărul având ca scop înșelarea cuiva. În această situație se află acei politicieni din Parlamentul României sau din diferite guverne care iau o hotărâre în nume propriu, inițiative interesate în scopuri obscure, spunând că își “asumă răspunderea” pentru aceasta, însă dovedindu-se, în practică, o hotărâre greșită, producând pagube și suferințe poporului, acel politician nu este tras la răspundere. Pentru ce, atunci, își mai asumă răspunderea? Practic este o minciună ce amăgește mulțimea.Politicianul respectiv, în final, văzând că a greșit, se justifică, vezi doamne, “este o declarație politică”. Să înțelegem că declarația politică este o minciună? Dacă este așa, nu avem nevoie de astfel de inițiative interesate și nici de politicienii ce o fac.Se cunoaște faptul că mulțimile pot fi ușor manipulate, decât o persoană sau un grup restrâns de oameni.
Agonia adevărului este o stare a organismului înainte de moarte, însă ce înseamnă adevăr? Este concordanța între cunoștințele noastre și realitatea obiectivă; oglindire fidelă a realității obiective în gândire; ceea ce corespunde realității, ceea ce există sau s-a întâmplat în realitate.
Cunoscând sensurile și etimologia acestor cuvinte, îmi dau seama că politicienii noștri aruncă cu vorbe fără să le cunoască înțelesul.Cunoscându-le le-ar fi rușine de ce spun.Dar, oare nu le cunosc? Atunci, dacă le știu sensurile, pot spune cu mâna pe inimă, că sunt ticăloși, care mint cu bună știință, amăgind întreg neamul românesc.
Așa cum sunt legile, făcute de politicienii români, acestea încurajează necinstea și furtul.De unde pot să aibă acești deputați și senatori atâția bani, să dea la partid pentru a fi puși pe locuri eligibile la aleger? În majoritatea cazurilor numai prin furt, sau tranzații necinstite.
Dacă nu se schimbă legislația actuală, dacă se mai finanțează partidele de la bugetul statului și dacă se mai solicită sume mari de bani pentru a fi trecuți candidații pe liste, vom avea și în viitor politicieni corupți.
Propun ca pe listele de candidați să fie trecuți numai persoane competente, personalități în domenii diferite, și nu cei care dau sume mari de bani partidului.Aceștia din urmă ar putea venii din zona gri a afacerilor.
Al.Florin Țene
Drept de autor © 2009-2024 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania