Revista Luceafărul: Anul XIII, Nr.1 (145), Ianuarie 2021
Editor: Agata, Botoșani, str. 1 Decembrie nr. 25
ISSN: 2065 – 4200 (ediţia online)
ISSN: 2067 – 2144 (formatul tipărit)
Director: Ion ISTRATE

 Când lumea uită scrisul de mână, Chris, Chris Simion  Mercurian l-a înveșnicit…

Primit pentru publicare: 23 Ian. 2021
Autor: Ion N. OPREA, Iași, Membru Fondator de Onoare al Revistei Luceafărul
Publicat: 24 Ian. 2021
© Ion N Oprea, © Revista Luceafărul
Editor: Ion ISTRATE

Când lumea uită scrisul de mână, Chris, Chris Simion  Mercurian l-a înveșnicit…

In plină pandemie, retrasă de lume, ea, artistă, regizor și scriitoare, este întâlnită, unde, în cea mai umblată, căutată  și citită  revistă  română, în Formula As  la sfat cu Gabriela Lupu și dânsa destul de umblăreață și le-am ascultat vorbele care în perioada pe care o străbatm sunt pline de optimism, viță din care cum să nu redau ceva și cenacleștilor/cititorilor mei, mai ales că, în șoaptă  le  spun, este vorba de fapte și victorii deosebite, în 2020, când în lume, din cauza unui virus, un nimic perceptibil, a luat cu el peste două milioane de suflete, ea și cu soțul ei, retrași undeva, în Ardeal, la aer curat,a realizat un film, în plus ea a pus pe hârtie acțíunea unei cărțí și,  lucru important, a alungat din ea, prin optimismul de care pomenesc, alt mare… virus, boala de cancer care o stăpânea.

Noi la carte o să ne referim deocamdată, mai ales că, după cum probăm, este scrisă de mână, cum am făcut toți când am fost oaspete învățătorilor nostri, lucru care trebuie subliniat, mai ales că se întâmplă când lumea a cam uitat scrisul de mână – am și scris despre un pericol al acestei uitări.

-Când am terminat cartea am ținut să fie publicată  exact  cum am scris-o. De mână, fără  a doua corectură, iar de la jumătate este interactivă, trebuie continuat scrisul de cel care citește cartea. A fost o experiență unică  pentru mine, în primul rând la nivel emoțional, și apoi ca stilistică. Și s-a concretizat în această  carte originală , ludică,  cu aripi și cu mult umor. Se găsește în librării, este publicată la Editura Trei.
– Un Jurnal?
– Nu este jurnal. Este un dicțíonar. Imi venea un cuvânt, îl simțeam ăi începeam să mă joc cu el. Uneori mă încurcam, tăiam, ștergeam. Intr-o zi am vărsat călimara cu cerneală  și pagina a rămas așa. Spune ceva pata aceea. Este un semn. Am urmărit emoția pozitivă…
-Scrisul de mână e foarte personal…, o incită reportera.
-Eu nu pot să-mi scriu cărțile la computer. Nu pot acrie decât de mână. In momentul în care încep să scriu, e ca și cum intru într-o rugăciune. Se deschid ferestrele altei lumi. Inima, plămânii, ochii, pielea sunt primele responsabile de acest dialog. De asta spun că scriu cu inima, scriu cu plămânii,  cu pielea, cu ochii… degetele sunt carje. Am oferit forma nudă, m-am expus, am riscat totul.Ce poate fi mai viu?

Dicționarul a fost lansat online în ziua de 19 decembrie 2020, Editura prezentîndu-l: „Așa am putea descrie într-o singură frază cea mai recentă carte scrisă de Chris Simion – Dicționarul de optimisme. Această carte este cadoul perfect pentru acest sfârşit de an 2020. Este primul dicționar în care fiecare dintre noi poate inventa cuvinte și fraze dragi sufletului său. Volumul este un suflu de optimism, încredere și bunătate pentru oricine îl citește și spune lucrurilor pe nume fără a se ascunde după motto-uri sau experiențe de viață false”.

De altfel, însăși autoarea scrie:
„Când ți se pare că nu mai poți, doar ți se pare.
Poți mult mai mult.
Păstrează-ți lacrimile pentru momentele de fericire.
În fiecare răsărit de soare se naște ceva frumos.”

Cât privește lecțiile de optimism pe car e autoarea le oferă în și prin Dicționar acestea sunt,  – și  le spune oricui la prima discuție – Asumă-te! Fii cine ești! Nu te mai da ceea ce nu ești! Nu mai trăi pentru ceilalți, cu măști bine fixate pe suflet! Trăiește pentru tine! Ipocrizia te ajută temporar. La fel duplicitatea. La fel compromisurile. Tu mori. Nu moare nimeni în locul tău. Eu am frică de Dumnezeu. Vreau să mor cu sufletul împăcat. De aceea am devenit foarte atentă la ce trăiesc. La un moment dat, obosești de-atâta minciună. Trăiește curat. Numai poți fi liber.  Dacă treci printr-o experiență care te pune față în față cu moartea și reușești să scapi viu, vei face tot ce-ți stă în putere ca ce rămâne  de trăit să nu fie în risipă, să te bucure, să aibă sens, să te definești…
-Mesajul autoarei către cei care îi citesc cartea?
-Să nu țină pentru ei ce au aflat bun, să dea mai departe dacă  le-a fost necesar. Nu știi niciodată cum poți ajuta pe altcineva, oferindu-i o carte care te-a marcat, ca ceva  care ți-a plăcut. Ce ții pentru tine, numai pentru tine  se pierde. Ce dăruiești rămâne pentru totdeauna!

Rămâne valabil și mesajul seriei scrierilor noastre, Istorii, comentarii, miscellanea, Citește și dă mai departe!