Activismul cultural al ,,Zânei blonde a Ipoteștilor”
Ad desiderium canes, equos non moriuntur !
Am început cu un dicton pe care mi-l amintesc atunci când sesizez, și cam de multe ori, atitudinea malițioasă a unora față de munca și prestigiul semenilor lor. Cu toții am observat, in nostra urbem, tendința rufetașilor de a submina autoritatea personalității poetei Lucia Olaru Nenati și chiar, prin diferite mijloace ironice și josnice, de a o distanța de spațiul manifestărilor culturale, dedicate în mod special Poetului Național.
Sigur că da, ,,nu mor caii când vor câinii” !… pentru că Lucia Olaru Nenati nu este o construcție care să fie copleșită ușor. La temelia personalității Domniei sale stau așezate temeinic piatră cu piatră, care, la rândul lor, au trebuit ani buni pentru a fi șlefuite și adecvate unui edificiu solid. Această construcție spirituală cu toate distinctivele unei personalități academice nu are cum să lincezească sau să se lase vexată de oportuniști, pentru că ,,(…) Lucia Olaru Nenati nu se visează, obsesiv, în spaţiile marilor culturi, aşa cum se visează doamna Bovary în sălile de dans cu policandre de cristal din Paris. Ea are ceva din modestia copacilor care, acolo unde s-a întâmplat să crească, acolo înfloresc şi fac fructe, acolo îşi întind rădăcinile în adâncul pământului şi caută substanţe hrănitoare, acolo îi protejează pe oameni de dogoarea soarelui (…).”. (Alex Ştefănescu)
E suficient să semnalăm doar câteva evenimente culturale recente, de anvergură, pentru a justifica cele spuse, unde Dr.St.Um. Lucia Olaru Nenati şi-a îndeplinit misia de creator şi promotor de cultură :
● Prezenţa la Ipoteşti cu prilejul Zilelor Eminescu – iunie 2012, unde a eclipsat pe poeţi prezenţi, deşi a trebuit să suporte ironia şi aroganţa unora, cât şi un vădit atac de imagine;
● Răspunzând invitaţiei organizatorilor Primului Congres Mondial de Eminescologie, din 3-5 septembrie a.c., de la Chişinău a folosit prilejul de a promova valorile culturii, precum şi contribuţia Botoşanilor la îmbogăţirea patrimoniului cultural şi spiritual;
● A XXIII-a ediţie a Sărbătorii Naţionale ,,Limba noastră cea română”, Cernăuţi, 9 septembrie 2012, la Societatea pentru Cultură Românescă „Mihai Eminescu” şi Palatul Academic al Universităţii Bucovinene, unde au avut loc întâlniri cu scriitori, oameni de cultură, artişti amatori şi profesionişti, oficilităţi din România, Ucraina şi Republica Moldova, expoziţii de carte şi depuneri de flori la statuia lui Mihai Eminescu.
La Chişinău şi Cernăuţi, în același timp, a oferit donaţii de cărţi pentru unele organizaţii şi instituţii de cultură şi au fost prezentate ultimele apariţii editoriale: Academia Nordului – 150 și Eminescu. De la muzica poeziei la poezia muzicii ediţia a III-a, revizuită şi adăugită însoţită de CD-ul Cântecele lui Eminescu apărute la Editura Agata Botoşani, precum şi Sentimentul spiralei – Opera Omnia apărută la editura TipoMoldova Iaşi.
Toate aceste demersuri par a fi lucruri obişnuite, însă ar trebuie să avem în vedere nivelul academic al acestora impus tocmai de prezenţa unor personalităţi de seamă ale culturii şi ştiinţei românești: Acad. Ionel Haiduc – preşedintele Academiei Române, Acad. Gheorghe Duca, preşedintele Academiei de Ştiinţe a Moldovei, Acad. Eugen Simion – preşedintele Secţiei de Filologie a Academiei Române, director al Institutului de Istorie şi Teorie Literară „G. Călinescu”, Acad. Mihai Cimpoi, Prof. Victor Crăciun – preşedintele Ligii Culturale pentru Unitatea Românilor de Pretutindeni, poetul Nicolae Dabija, poetul şi parlamentarul Ion Hadârcă.
Poetă, prozatoare, publicistă, promotor cultural şi restitutor competent al multor personalităţi de valoare din istoria culturii noastre, Dr. Lucia Olaru Nenati confirmă din nou faptul că reprezintă un miracol al Nordului Moldav în spațiul cultural revoluționat de însuși Domnia sa, la ,,un moment potrivit când Eminescu nu că are nevoie de lauda noastră, dar are nevoie puţin de înţelepciunea noastră şi de spiritul de cumpătare al nostru” (din discursul Acad. Eugen Simion la Primul Congresul Mondial al Eminescologilor, Chișinău).
Drept de autor © 2009-2024 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania