Ne patinează timpul
Dar ne-agățăm de el,
Ne lunecă și scopul
Prin lipsă e la fel.
Hangarul libertății
Rămâne-ntruna gol,
Amprenta pubertății
Ne-mpedică la zbor.
Prin realitatea rece
Ce mulți au înghețat !
Ei au sperat că trece
Doar cu ce-au învățat.
Din abundent se scade
Doar binele păstrat
Și răul, de ai parte,
Se pierde prin uitat.
Ajungem prin plecare
Să nu avem nimica
Dar cei ce stau călare
Împrăștie și frica.
Rasismu-i acolada,
Cortina cea mai grea
La rău se pupă coada
Spre-a nu se speria.
Un viitor mai sumbru
Nu ai a cumpăra,
Pe frunte doar un timbru
Te poate relansa.
Ce multă-i omenirea,
Ce lungă e și viața !
Apare nemurirea
Neșansa de-a mai sta.
Supunerea dispare,
Controlul din castel,
Un haos reapare
Prin studii fel de fel.
A omului cărare,
În van împrăștiat,
A neamului visare,
Un vis îndoliat !
26 10 2021
Drept de autor © 2009-2024 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania