Iar s-a uscat penița
Pe drumul fără hat
Și-a ruginit dorința
Un sentiment uitat
A zorilor căutătură
Ce viața mi-a rodat
Alunecă spre viitură
Prin stilu-i mâniat
Reflexul alegoric
Trufia mi-a pătat
În mersul euforic
cu plânsul împănat
Voința e constantă
Prin versul ezitant
E zbor de parapantă
În diagramă oscilant
Cerneala mă aruncă
Spre gurile de fani
Ruptura e din fugă
Prietenii, din bani
Ia foc o scriitură
Și-un manuscris greoi
Dușmanii ies din tură
În urmă am vreo doi
De ce n-aveți răbdare
Cu toții la un loc
Să-mi dați o salutare
Apoi să-mi dați foc
Voi arde în trădare
În dragoste sublimă
Voi pune-n buzunare
Un sentiment de stimă
Voi revedea eu oare
Din lumea tolănită
Demersul spre cărare
Și munca mea iubită
Se va uda penița
În mâna altuia
Va crește și dorința
De-a scrie altceva
08-03-2022
Drept de autor © 2009-2024 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania