Lângă tine

30.8.2022. Din volumul de versuri ,,Demână cu Dumnezeu”, în pregătire pentru publicare la Ed. Agata

Mă-nclin în fața ta când sufletu-ți petreci
În jurul inimii mele pustii și reci.
Cu nesaț în vene, când de dor te aprinzi,
Viața mea cu mintea tainic mi-o cuprinzi.

Arzi de-o veșnicie printre umbre mute
Așteptând ca ploaia fruntea să-ți sărute,
Dar ea te-nfioară cu priviri de gheață
Și-n apusul zilei te seacă de viață.

Nu poate iubirea să dezghețe-un munte
Când n-are idee cât poate să-nfrunte.
Muntele de sticlă-i din veci de veci rănit;
Mii de ierni a biruit-din fier sau granit.

Te privesc vrăjită cum iubești frenetic
Și modul de-a fi absolut magnetic.
Te admir în șoaptă, când îți închizi ochii
Și admiri cusurul noii mele rochii.

Când îți pleci capul între stele, tot cerne
Salcâmul zăpadă în munți și-ntre perne
Îmi pun capul greoi și oțelit cu dor.
Te-aștept printre frunze de castan până mor.

Se termină vara din nou fără tine
Și tot număr ore privind către șine.
Nu mai vreau să gândesc ce va fi de acum,
Căci în urma noastră totul s-a făcut scrum.

Parcă din vecie continuu te iubesc,
Când în colțul gurii zâmbetul îți zăresc.
A ta fericire pentru mine-i sfântă
Și ador când buzele-ți dulce cuvântă.

Ca să-mi privesc visele mă uit la tine.
Merg spre veșnicie când ești lângă mine.
N-aș putea să spun prea multe despre tine;
Pur și simplu simt: lângă tine mi-e bine.