Din mintea cui izvodesc liste şi clasamente ale performerilor culturali ?

•                În  „fişa de calităţi“  a actualului judeţ  Vaslui,  etalată pe site-ul  https: // ro. wikipedia. org / wiki  din enciclopedia virtuală a planetei,  la rubrica  Personalităţi  ne-ntîmpină o listă cu  80  de performeri ce s-au impus de-a lungul timpului în spaţiul rezultat în urma încorporării    între graniţele fostului raion  Vaslui  a unor părţi semnificative din desfiinţatele raioane  (respectiv judeţe)  Fălciu  (cu reşedinţa în fostul  tîrg cu acelaşi nume  )  şi Bîrlad  (avatar al judeţului şi,  respectiv,  al ţinutului  Tutova),  cu reşedinţa în urbea ce găzduia pe vremuri pe vornicul  Ţării de  jos  a  Moldovei.
•                După principiul  „cine-mparte parte-şi face“,  din totalul de  „personalităţi accentuate“  ale  judeţului în atenţie,  doar  17  ţin de  municipiul  Bîrlad,  doar  20  de  municipiul  Huşi,  ori de zonele huşene aparţinătoare fostului judeţ  Fălciu,  restul de  43  acoperind municipiul  Vaslui şi zonele de proximitate.
•               Aşa se face că la rubrica  „oameni politici“  figurează comunista  Ana  Pauker  (1893 – 1960),  dar nu şi  Mihail  Kogălniceanu  (1817 – 1891),  „similihuşeanu“  din zona  Corni  şi cu moşii  în zona  Rîpi,  astăzi reprezentată de satul  Mihail  Kogălniceanu,  din cadrul comunei perihuşene  Arsura,  aşezare aflată la  23  km  de  centrul episcopal  Huşi.
•             Printre figurile de marcă ale  LITERATURII  cu rădăcini vasluiene îşi găseşte loc poetul  Ion  Enache  (1950 – 2006),  apărut pe lume în satul  Chirceşti  al comunei  Micleşti,  prozatorul vasluian get – beget  Leonid  Mămăligă  (1921–2001),  respectiv  naratorul şi  dramaturgul  Stelian  Baboi  (1938-2004),  din satul  Mânzați,  aflat la  59  km  distanţă de  Vaslui.  Nu-i pomenit,  însă,  publicistul şi naratorul  Virgil  N.  Caraivan  (1879 – 1966),  cu rădăcini în satul  Şuletea  din fostul judeţ  Fălciu,  după cum nu-i amintit nici prozatorul,  traducătorul  şi  scenaristul  George  Buznea  (1903 – 1976),  înălţat spre stelele creaţiei  din  Satul  Nou,  al comunei  Vetrişoaia,  ţinînd cîndva de acelaşi ţinut în care s-a ilustrat ca ispravnic  Iancu  Cuza,  tatăl viitorului domn stăpînitor peste  Principatele  Unite.  Regretabilă este absenţa din inventar a  „scriitorilor – ţărani“  Ion  Gheorghe  Pricop  (1914 – 2018),  din comuna perihuşeană  Duda – Iepureni,  respectiv  Ion  Mîcnea – Vetrişanu,  ivit pe lume în  1935,  parcă spre a-i ţine companie mai vîrstinicului  ce-a-ncercat în felul său tălmăcirea  Divinei  comedii  a  lui  Dante.
•               În acelaşi orizont,  al  ARTELOR  CUVÎNTULUI,  monograful  de serviciu al judeţului  Vaslui   înscrie pe actriţa  Elena  Ghica  (1828 – 1888),  proprietara din alte vremuri a celei mai vechi clădiri laice din oraşul  Vaslui,  dar nu şi pe actorul exhuşean  Constantin  Codrescu  (1931 – 2022).  După-aceeaşi schemă de inventariere,  micro – monografia anonimă cu afişare virtuală pomeneşte pe actorul şi regizorul  Vasile  Vasilache  (1907 – 1944),  dar nu şi pe mai tînărul  Liviu  Ciuliei  (1923 – 2011),  un  „produs perihuşean“  din lumea teatrului românesc cu bunici din satul  Rusca,  situat la doar  6  km distanţă de locul unde  Ștefan  cel  Mare  a construit biserica cu hramul  „Sfinții  Apostoli  Petru  și  Pavel“,  devenită un secol mai tîrziu centru episcopal.
•             Drept  ENTOGRAFI  legaţi de plaiurile extinse ale fostului ţinut  Vaslui,  prezentarea  online  de care ne ocupăm îi prezintă pe regretatul  Dan  Răvaru  (1941 – 2020)  şi înaintaşul de glorioasă aducere – aminte  Gheorghe  Focşa  (1903 – 1955).  Cu aceeaşi îndreptăţire meritau,  însă,  a fi amintiţi profesorul de la  Seminarul huşean de  Teologie  Ortodoxă  (cu vocaţie de arhivist şi folclorist)  Grigore  T. Creţu  (1848 – 1919),  respectiv inginerul  Iuliu  Al. Zanne  (1855 – 1924),  ataşat de zona nord – estică a judeţului  Fălciu  şi consacrat drept folclorist prin colecţia în zece volume incluzînd  Proverbele  românilor  din  România,  Basarabia,  Ungaria,  Istria,  Macedonia:  proverbe,  zicători,  povățuiri,  cuvinte  adeverate,  asemănări,  idiotisme  și  cimilituri  (Editura  „Socecu“,  București,  1895 – 1903).
•             Drept  FILOSOF  de provenienţă vasluiană,  lista de personalităţi din judeţul lui  Peneş  Curcanu  ni-l evocă pe  Mihai  Ralea  (1896 – 1964).  De ce nu,  însă,  şi pe ruda sa mai îndepărtată  Petru  Ioan  (n. 1947),  logician,  semiolog  şi lexicolog,  metafilosof şi hermeneut,  prosopograf şi istoric al liceului ca instituţie apolinică.  Între cele două nume pomenite îşi găseşte locul cu asupra de măsură exfălcianul  Nicolae  I. Bagdasar  (1896 – 1971),  reputat epistemolog şi filosof al istoriei,  iar în egală măsură istoric al filosofiei româneşti şi al celei din străinătate.
•                Lista urmărită îl menţionează pe  LINGVISTUL  Cicerone  Poghirc  (1928 – 2009),  dar nu şi pe înaintaşul său cu ascendenţă fălciano – tutoveană  Gheorghe  Ivănescu  (1912 – 1987),  la fel cum îl menţionează pe economistul  Gheorghe  Taşcă  (1875 – 1951),  originar dintr-o comună tutoveană inclusă astăzi pe harta judeţului  Galaţi,  dar îl omite pe  Mihail  Manoilescu  (1891 – 1950),  nepot şi strănepot de preoţi cu activitate pastorală în vecinătatea imediată a  Huşilor  .
•                Inventarul personalităţilor vasluiene de marcă:  ●  îl include pe MUZICIANUL  Eugen  Bulbuc    (1872 – 1949),  dar nu şi pe muzicianul exhuşean  George  Vintilă  (1924 – 2015),  fost dirijor al  Orchestrei  Simfonice  şi director al  Filarmonicii  ieşene  „George  Enescu“;  ●  o menţionează pe  CANTAUTOAREA  Maria  Răducanu  (n. 1967),  dar nu şi pe înaintemergătoarea sa  Maria  Şindrilaru   (n. 1928),  pînă în  1975  solistă a  Operei  Române;  ●  îl semnalează pe inginerul şi scriitorul ieşean  Ion  Mitican  (1931 – 2012),  ivit pe lume la circa  28  km la nord  de  Vaslui,  dar nu şi pe inginerul cu act de naştere huşeană  Caşin  Popescu  (n. 1921),  autor de remarcabile proiecte legate de ingineria construcţiilor  (în ţară şi peste hotare),  iar în egală măsură savant de avengură mondială prin contribuţiile aduse la fundamentarea  hidrosonicității,  pe direcția inaugurată de  „angloromânul“  George  (Gogu)  Constantinescu;  de asemenea,  cercetător de marcă în cîmpul mitoistoriei,  cu contribuţii semnificative la aducerea străbunilor în prim – planul  Vechii  Europe.
•                 La capitolul  ARTE  PLASTICE,  lista personalităţilor din micromonografia judeţului  Vaslui   îl include pe exbîrlădeanu  Marcel  Guguianu  (1922 – 2012),  sculptor,  dar nu şi pe exhuşenii  Ştefan  Dimitrescu  (1886 – 1933),  Octavian Angheluță  (1904 – 1979),  respectiv  Viorel  Huşi    (1911 – 1972),  cu toţii pictori.
•                Autorul anonim al articolului de enciclopedie virtuală menţionează în lista personalităţilor ţinînd inclusiv de spaţiul pe care-l configurează astăzi judeţul  Vaslui  pe  EPISCOPII  CĂRTURARI  Veniamin  Costachi  (1768 – 1846)  şi  Iacov  Antonovici  (1856 – 1931),  dar lasă pe dinafară un şir impresionant de predecesori,  ori de succesori ai acestora,  aflaţi o vreme la conducerea  Episcopiei  huşene;  este vorba,  între mulţi alţii,  de  Dosoftei  Barilă  (1624 – 1693);  Melchisedec  Ştefănescu  (1823 – 1892)  şi  Nicodim  Munteanu  (1864 – 1948),  viitor mitropolit al  Moldovei,  iar apoi patriarh al  României.
•              După tipicul  „unii da,  iar alţii ba“,  prosopograful amator  (pus în serviciul patriotismului local prost înţeles)  invocă  MEDICI  născuţi în,  ori mai aproape de  Vaslui  ‒  Ernest  Juvara  (1870 – 1933);  Vasile  Răşcanu  (1885 – 1980);  Alexandru – Vladimir  Ciurea  (n. 1940)  şi alţii  ‒,  dar nu pomeneşte şi confraţi de breaslă ai acestora,  iviţi pe lume mai aproape de  Huşi:  Nicolae  Negură  (1832 – 1884),  fondator al şcolii ieşene de chirurgie;  Nicolae  Gh. Lupu  (1884 – 1966),  academician;  Nicolae  Hortolomei  (1885 – 1961),  academician;  Constantin  I. Negoiţă  (1923 – 1993),  şef de clinică şi profesor la facultatea ieşeană de  Medicină.
•              Şirul omisiunilor de nume s-ar putea continua cu observaţiile legate de caracterizarea celor inseraţi în topul personalităţilor vasluiene  lato  sensu:  Grigore  T. Popa  (1892 – 1948)  n-a fost doar medic  tout  court,  ci şi un remarcabil cadru didactic universitar,  publicist,  traducător şi popularizator al datelor ştiinţei,  respectiv participant activ la reforma învăţămîntului medical din  România;  Dimitrie  Bagdasar  (1893 – 1946)  n-a fost doar  „medic“  pur şi simplu,  ci întemeietor al neurochirurgiei româneşti,  profesor la facultatea bucureştenă de  Medicină, respectiv membru al  Academiei  Române;  Victor  Ion  Popa  (1895 – 1946)  n-a  fost doar  „scriitor şi publicist“,  ci,  în egală măsură,  un om de teatru,  ca director de scenă;  pictor scenograf și secretar literar;  regizor,  etc;  Ion  Iancu  Lefter  (1940 – 1990)  n-a fost doar  „poet“,  ci şi un însemnat publicist,  respectiv animator al vieţii culturale din judeţ;  Cezar  Ivănescu  (1941 – 2008)  n-a fost doar un  „poet“,  ci inclusiv un dramaturg,  un prozator,  un traducător,  un editor şi un publicist de prim rang;  Corneliu  Bîrsan  (n. 1943)  nu-i doar jurist,  ci şi un eminent profesor la facultatea bucureşteană de drept civil şi decan al facultăţii aferente;
•             După cele prezentate,  o primă întrebare:  autorităţile unui judeţ,  ori ale unor localităţi componente  (municipiu,  oraş,  sau comună)  n-au ceva de spus înainte ca textele ce fac vorbire despre entităţile administrative păstorite să-şi ia zborul pe canalele mediatice ?  O a doua şi ultimă întrebare:  autorităţile politice şi factorii de cultură se complac pur şi simplu cu felul în care sînt reflectate  (în mod adecvat,  ori nu)  datele aferente localităţilor subordonate judeţului  „promovat“  de enciclopedia virtuală,  de către autorii anonimi ?  În cazul nostru,  unde sînt cei cu răspundere la vedere din  Direcţia  Judeţeană  pentru  Cultură ‒ Vaslui,  respectiv din cei din  Biblioteca  Judeţeană  „Nicolae  Milescu  Spătarul“ ?

Gabriel  Feraru, 6 iulie 2023, pregătit pentru publicare în Antologii, ciclul Istorii, comentarii, miscelanea, Editura Armonii Culturale-Bacău, coordonator Ion N. Oprea, Iași.