Fiecare întâlnire culturală este un prilej de bucurie, un popas de suflet într-o perioadă în care zbuciumul cotidian este efervescent, o sărbătoare a cuvântului, a cântului, a prieteniei. Pentru al doilea an consecutiv, oameni de cultură din toate colțurile țării, din Serbia și Diaspora (Londra), au revenit la Cluj pentru a se simți „sublim”, în tabăra literar-muzical-culturală „SUBLIM”. Gazde ospitaliere, poeți consacrați, oameni minunați , Ovidiu Vasile, Rodica Mureșan și Alin Cucuruzan, le-au oferit invitaților clipe minunate, momente speciale, amintiri de neuitat. Din motive obiective nu am ajuns la timp pentru a participa la activitatea de la Penitenciarul Gherla. Ideea inedită care l-a început a creat controverse în rândul scriitorilor s-a dovedit a fi o experiență deosebită. Din relatările colegilor am înțeles că au vizitat muzeul , Sala Cavalerilor, au interacționat cu membrele grupului „Lotus”, care iubesc literatura, arta (pictura, artizanatul), cerc de petrecere a timpului în mod creativ, format de către Alin Cucuruzan cu câțiva ani în urmă. Trebuie să știm că în penitenciare nu au ajuns doar cei care dintr-un motiv sau altul au încălcat legile, ci și mari intelectuali care au fost închiși pe nedrept, pe baza unor scenarii care au dus la denigrarea unor oameni de cultură nevinovați . Prin infernul de la Gherla au trecut şi Constantin Noica, Paul Goma , Nicolae Steinhardt , precum şi lotul de prizonieri de război români, pe care în 1955, conform înţelegerii dintre K. Adenauer şi N. Hruşciov, statul sovietic i-a îmbarcat într-un tren de marfă, transportându-i la graniţa cu România. Organele de anchetă din Iaşi i-au rejudecat pentru prejudicii aduse „marii noastre prietene de la Răsărit”, trimiţându-i la Gherla. În scrierile sale Nicolae Steinhardt prezintă propria viziune despre condițiile din penitenciar:<< „În atmosfera de zgribuleală, jale, gheţăraie şi jeg, izbutesc să fiu calm. Celula e alcătuită din oameni de treabă toţi, şi politicoşi. Nu o luăm în tragic, între noi gentili, voioşi cum numai la închisoare pot fi oameni”. Ceea ce îi apropie pe aceștia este destinul comun care îi uneşte. Toţi trăiesc în acelaşi mediu în care „funinginea îmbracă totul cu un praf gros, grăsos, de o negreaţă sloioasă”. Niciunul nu este mai presus de celălalt, fiind toţi egali indiferent de statutul social pe care îl avuseseră odinioară>>. Sâmbătă, 13 iulie 2014, după o noapte petrecută în autocar pe drumul Vâlcea- Cluj, am ajuns exact la timp pentru a lua parte la manifestările programate la Muzeul Etnografic al Transilvaniei și Parcul Etnografic Național „Romulus Vuia” Cluj Napoca. Căldura specifică unei zile de vară fierbinte nu ne-a împiedicat să fim martorii unor tradiții ardelenești transmise din generație în generație, precum nunta, pețitul miresei, vizita la casa nașilor și-a mirilor, degustarea unor produse specifice zonei . Evenimentul a fost realizat împreună cu solista de muzică populară Elena Ștefănuț, violonistul Vasile Popa, „toboșarul” Romulus Moldovan și asociația (ansamblul) „De la lume adunate și-napoi la lume date”. Într-un cerdac din mijlocul muzeului ne-am dat măsura talentului recitând din propria creație sau prezentând câte o lucrare pe care am realizat-o cât mai recent. Eu am dus în dar celor trei magnifici, cum i-am numit încă de anul trecut, Rodica, Ovidiu și Alin, cartea ’’ Spiritualitate, cultură și iubire în credința strămoșească ’’ , pe care am realizat-o împreună cu colega de la Biblioteca Publică din Bunești, Iuliana Radi și în care am publicat aspecte de la prima ediție a Taberei ’’Sublim’’. M-a bucurat revederea cu : Silvia și Florin Pătrăchioiu , Corina Ofelia și Cristi Corpodean, Mihai Groza, Constanța Triță, Cornelia Diță, Leliana Rădulescu, Georgeta Ciucă, Dragoș Gelu, Lidia Roman, Ionela Nicoleta Flood, Ioan Astaloș, Florentina Curteanu, cer iertare dacă am omis pe cineva dar nu am fost de la începutul taberei. Și de această dată Corina Lupuțan a încântat auditoriu cu un recital de operă, Adriana Berezovsky, ne-a trimis cu gândul la valurile înspumate ale Atlanticului iar Corina Ofelia Corpodean ne-a delectat cu un purpuriu de melodii nemuritoare. Pe parcursul celor două zile de manifestări intense scriitoarea Silvia Giurgiu și-a lansat romanul „Isprăvile lui Cupidon”, prof. dr. Mihai Groza a oferit o lecție de istorie, în stilul caracteristic, cu documente și argumente despre Castelul BAMFY din Bonțida. Dragoș Gelu, a făcut o recenzie a volumului de poezii „Dor de infinit”, editura „Transylvanian Edition” Londra, autoare Ionela Nicoleta Flood – președinta Societății „Românca”, care a înființat în 2010 una dintre cele mai mari biblioteci de carte în limba română din Marea Britanie (Glasgow), cu sprijinul Consiliului Județean Maramureș. Și sculptorul Ioan Astaloș a venit în ultima seară șă salute prietenii scriitori reuniți la „Roata Făget” din Cluj. Sublimul de la Tabăra ’’Sublim’’ a fost realizat și cu sprijinul soțiilor, Carmen și Monica, cu participarea copiilor care și-au secondat cu mare atenție părinții. Ce-a de a II a ediție a Taberei ’’Sublim’’, printr-un program complex, bine ales și foarte bine organizat s-a dovedit a fi de mare însemnătate culturală pentru scriitori participanți. Cuvintele frumoase și alese ale domnului Ovidiu Vasile vor rămâne daruri de suflet pentru toți cei prezenți dar și pentru iubitori de cultură. ’’ Și-am fost pe rând, niște țărani nuntași sau la castel domnițe, cavaleri, trei ceasuri pe la temniță ocnași, am recreat cuvinte din tăceri, fiind ai bucuriei lor părtași, pe calea veșniciilor rămași, urmând direcții către nicăieri’’. Și-au fost emoții, și-au fost clipe minunate ce vor deveni amintiri prețioase !
Zenovia Zamfir
Drept de autor © 2009-2024 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania