Teodor Jacotă este cunoscut și apreciat în spațiul civic pentru contribuțiile sale la o imagine adecvat-pozitiv a ținutului botoșănean, primind numeroase referințe și recenzii apreciative. Personalitatea sa complexă, care a îmbinat cu pasiune și pricepere activitățile profesionale benefice confortului socio-material – ca veterinar, prieten al crescătorilor de animale și jurist – cu cele artistice și literare, ceea ce l-a făcut remarcabil ca o personalitate complexă în peisajul cultural al Botoșanilor. Studierea activității sale oferă o imagine a unui om dedicat atât profesiei sale -veterinar și jurist-, cât și pasiunii sale pentru literatură și artă, contribuind semnificativ la îmbogățirea patrimoniului cultural.

Pentru o recunoaștere civică !
Teodor Jacotă, născut la 4 februarie 1949 în Drăgușeni, județul Botoșani, este o personalitate culturală complexă, activând ca poet, epigramist, veterinar, muzician și jurist. Educația sa variată și cariera diversificată ilustrează polivalența personalității sale. A urmat școala primară și gimnaziul în comuna natală, continuându-și studiile la Școala Tehnică Șendriceni – Dorohoi și Liceul Teoretic din Rădăuți. În 1983, a absolvit Facultatea de Drept la Universitatea „Al.I. Cuza” din Iași. Încă din perioada gimnaziului, Teodor Jacotă a fost activ în Cenaclul literar „Tinere condeie” din Săveni și a colaborat cu versuri și articole la numeroase publicații, printre care Clopotul, Contemporanul, Familia , Zori Noi, Gazeta de Botoşani, publicist – redactor al Revistei de cultură și educație Luceafărul (Botoşani) și altele. Membru al Uniunii de Creație Interpretativă a Muzicienilor din România, a demonstrat un talent remarcabil în domeniul artistic și literar. A publicat mai multe volume de poezie și epigrame: „Lumea ca un azil” (1997); „Cântecul speranței” (1998); „Simfonia umbrelor” (2000); „Posibila splendoare” (2006); „Elegii mondene” (2007); „Să nu plângi” (2012); „Trei elene” (2019); „Magia epigramei” (2020) și ,,580 de zâmbete și alte scrieri” (2023). Ca urmare, se regăsește în Dicționarul scriitorilor Botoșăneni (Silvia Lazarovici) cu o bogată paletă de referințe cum ar fi: ISTRATE, I.- Un Almanah despre Oameni şi Cărţi (selecţie antologică: 2009-2020). – Botoşani: Arena Cărţii, 2020; DORIAN, G. – Pe acelaşi raft, Convorbiri literare, nr. 11, 1998; BEJENARU,I. – Posibila splendoare, Intertext, nr. 3-4, 2006; DORIAN,G. – Posibila poezie a lui Teodor Jacotă, Ţara de Sus, nr. 1-2, 2006; PÂRVESCU, P.- Posibila splendoare…, Hyperion-caiete botoşănene, nr. 3-4, 2006; ULIAN, Al. -„Posibila splendoare” de Teodor Jacotă, Intertext, nr. 3-4, 2006; DORIAN, G.- Al cincilea Teodor Jacotă, Hyperion-caiete botoşănene, nr. 3-4, 2007; ISTRATE, I. – Teodor Jacotă: Viaţă cu zbucium şi har …, Luceafărul (Botoşani), nr. 12, 2009; ISTRATE, I. – Teodor Jacotă – personalitate multiplă sau cel puţin dualistă, Luceafărul (Botoşani), nr. 1, 2012; ISTRATE,I. – Teodor Jacotă, argumentum fortissimum al angajării sociale în scrisul botoşănean, Luceafărul.net, 12 iulie 2019; ROTUNDU,I. – Teodor Jacotă – un mucalit de stirpe caragialiană, Luceafărul.net, 22 iulie 2019; ISTRATE,I. – Destinul talentului. Teodor Jacotă, o viaţă…, Luceafărul.net, 21 nov. 2020; ISTRATE,I. – Teodor Jacotă, maestrul epigramei botoşănene…, Luceafărul.net, 23 nov. 2020; ISTRATE, I. – Teodor Jacotă – „Magia epigramei”, Luceafărul.net, 4 dec. 2020; MANOLE, G. – Loc de dat cu… EPIGRAMA: Teodor Jacotă – „Magia epigramei”, Ştiri.botoşani.ro, 29 mai, 2022; ISTRATE, I. – Maestrul epigramei botoșănene, Luceafărul.net, 23 decembrie 2023.
Lumina creației literare l-a cuprins definitoriu pe Teodor Jacotă, ca „om între oameni”, poet cu har de autentic epigramist. Mai întâi, s-a afirmat ca scriitor melancolic, romantic nativ, artist în care scânteia un imens fior nobil și pur al trăirilor sale de sorginte narativ-umoristică, fenomen nemaiîntâlnit în literatura botoșăneană, care l-a încununat cu adevăr și prisosință cu „numele”  de maestru al epigramei botoșănene.

Luând act de toate acestea, Fundația Națională pentru Dezvoltare Comunitară, prin instituța sa Muzeul Scriitorilor Botoșăneni, i-a conferit TITLUL DE ONORIS CIVIS COMITATUS, în gest de recunoaștere civică, deoarece, prin operele Domniei sale  și conținutul discursului public, a adus o contribuție deosebită la dezvoltarea comunității botoșănene și a imaginii acesteia pentru afirmarea și promovarea identității și, implicit, a celei naționale.