Revista Luceafărul
  • Caută pe sit


Colecţia revistei

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Anul 6

Fondat 2009 • ISSN 2065 - 4200 Anul 17 → 2025

Felix Aderca – între avangardă, jurnalism militant și exilul interior -, 63 de ani de la urcarea la Cer

Felix Aderca, născut în 13 martie 1891 în comuna Puiești, decedat în12 decembrie  1962, la București, este o figură remarcabilă și adesea marginalizată a modernismului românesc. Personalitate poliedrică – romancier, eseist, poet, jurnalist, teoretician literar – Aderca a traversat cu luciditate, neliniște și orgoliu intelectual tumultul istoric al primei jumătăți a secolului XX. Spirit utopic, dar realist în analiza mecanismelor sociale și ideologice, Aderca rămâne un caz paradigmatic pentru înțelegerea tensiunilor dintre creație artistică, identitate etnică și angajament civic în România modernă.


  • Născut la Bârlad într-o familie de evrei, Felix Aderca (născut Froim Finkelstein) s-a format în ambianța intelectuală a Iașului și apoi a Bucureștiului, fiind profund influențat de curentele simboliste și expresioniste. Deși s-a apropiat de avangardă, nu a fost niciodată pe deplin asimilat de grupările radicale, preferând o poziție autonomă, de critic lucid al artei și al societății.
  • Aderca trăiește și scrie într-o epocă în care ideologiile totalitare, antisemitismul, cenzura și presiunile ideologice (mai întâi fasciste, apoi comuniste) îl vor transforma într-un autor problematic pentru ambele regimuri.
  • Debutând în registrul simbolist (ex. Moașa cu suflet de înger, 1912), Aderca evoluează către un lirism filozofic și vizionar, apropiat de expresionismul german. Poezia sa e impregnată de angoasă existențială, dar și de o fascinație pentru progresul tehnologic și promisiunile modernități. Abordează teme majore ca:dualitatea, viață/moarte; utopia socială; alienarea urbană; erosul ca formă de salvare și damnare.
  • Aderca este poate cel mai valoros în proza de idei, unde experimentează tehnici narative moderne și construiește personaje cu o viață interioară intensă.
  • De-alungul vieții publică:Domnișoara din strada Neptun (1933) – roman freudian, introspectiv, despre relația Eros–moarte, scris într-un stil confesiv, modern; Moartea unei republici (1931) – roman alegoric și politic, în care autorul denunță pericolul totalitarismelor, anticipând ascensiunea regimurilor fasciste; Orașele scufundate (1936) – ficțiune utopică, cu accente filosofice și politice, o critică a societății contemporane.
  • Aderca practică un stil fragmentar, încărcat de metafore, cu un ritm sincopat, specific expresionismului literar. Tehnica fluxului conștiinței și monologul interior sunt frecvent utilizate, în paralel cu construcții alegorice.
  • Jurnalismul lui Felix Aderca a fost una dintre cele mai pregnante forme ale angajamentului său civic și intelectual. Aderca nu a fost doar un gazetar de conjunctură, ci un constructor de idei și un luptător pentru libertatea cuvântului.
  • A colaborat cu importante publicații culturale ale epocii:Contimporanul (unde s-a alăturat spiritului de avangardă moderată); Adevărul literar și artistic (unde a susținut tinerele talente și a polemizat cu conservatorii); Vremea, Cuvântul Liber, Revista Fundațiilor Regale – unde a publicat articole de opinie, eseuri de teorie literară și critică socială.
  • Caracteristici ale gazetăriei aderchiene: un ton polemic, incisiv, adesea ironic; pledoarii pentru raționalism, laicitate și toleranță; combaterea antisemitismului și a extremismului de dreapta; analiza lucidă a rolului intelectualului în societate.
  • El a fost printre puținii publiciști care au avut curajul să critice virulent legionarismul și naționalismul ortodoxist, devenind astfel o țintă a propagandei antisemite din anii ’30.
  • După 1947, Aderca este scos din viața literară oficială. Deși nu emigrează, este considerat ideologic „neconform” – prea cosmopolit, prea individualist, prea liber. Se refugiază într-un exil interior, publicând sporadic în reviste obscure sau scriind „pentru sertar”. Romanul A fost odata un om…, scris în acea perioadă, nu va vedea lumina tiparului decât postum.
  • Târziile reabilitări din anii ’60 au fost parțiale și ambigue. Moartea sa, în 1962, a fost tratată cu indiferență de autorități, iar critica oficială a continuat să-l ignore până în perioada postcomunistă.
  • Abia în ultimele decenii, odată cu eforturile de reevaluare a modernismului și a avangardei românești, Felix Aderca începe să fie redescoperit de critici și cercetători.
  • Reevaluări notabile:
  • Zigu Ornea a subliniat meritul lui Aderca în apărarea valorilor democratice;
  • Paul Cernat l-a integrat în analiza avangardei românești ca exponent al „complexului periferiei”;
  • Ion Pop a subliniat importanța sa în modernizarea discursului literar românesc.
  • Textele sale oferă azi o perspectivă alternativă, lucidă și adesea profetică asupra derivei totalitare, asupra pericolelor uniformizării ideologice și asupra importanței vocilor independente în literatură și presă.
  • Felix Aderca a fost, mai presus de toate, un spirit liber. Nealiniat, independent, polemic, vizionar – el rămâne o conștiință incomodă, dar esențială, pentru înțelegerea complexității culturii române interbelice și a destinului scriitorului angajat într-o societate adesea ostilă alterității.
  • Opera sa, redescoperită cu întârziere, merită pe deplin să fie inclusă în canonul literar românesc nu doar pentru inovația stilistică, ci și pentru demnitatea civică pe care a întruchipat-o.

 

  • Bibliografie 
  • Aderca, Felix. Domnișoara din strada Neptun. București: Litera, 1933.
  • Aderca, Felix. Moartea unei republici. București: Cultura Națională, 1931.
  • Cernat, Paul. Avangarda românească și complexul periferiei. București: Cartea Românească, 2007.
  • Ornea, Zigu. Anii treizeci. Extrema dreaptă românească. București: Fundația Culturală Română, 1995.
  • Pop, Ion. Avangarda în literatură. Cluj-Napoca: Dacia, 1990.
  • Crohmălniceanu, Ov. S. Literatura română între cele două războaie mondiale, vol. II. București: Editura Minerva, 1974.
  • Vianu, Tudor. Scriitori români. București: Minerva, 1971.


Abonare la articole via email

Introduceți adresa de email pentru a primi notificări prin email când vor fi publicate articole noi.

Alătură-te celorlalți 2.661 de abonați.

Drept de autor © 2009-2025 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania