Unic prin concepție structurală și  mod admirabil de prezentare grafică, ,,Catalogul meșterilor populari din județul Bistrița-Năsăud – Mărturii de cultură tradițională ”, realizat de  echipa cercetătorilor Centrului Județean pentru Cultură Bistrița-Năsăud, coordonată de etnologul Emilia Bumb – Ometiță, este o premieră a  celei mai cunoscute  zone  tradiționale din nord-vestul Transilvaniei. Acest prim volum a apărut la Editura ,,Școala Ardeleană ”, Cluj-Napoca, 2024 și a fost lansat  la 24 iulie a.c. în prezența unui mare număr de meșteri populari din județ și a unui public spectator iubitor al  acestor comori inestimabile. Lucrarea este prefațată de Alexandru Pugna – managerul Centrului Județean de Cultură, care spune  că, ,,în acest Catalog ne propunem să promovăm oameni excepționali care mențin vie flacăra tradiției și a meșteșugurilor perpetuate din generație în generație, șlefuite și îmbogățite de-a lungul timpului ”… Nota ediției este semnată de Emilia Bumb, pe care și-o intitulează simbolic ,,Despre sat, cu iubire” : ,, Ideea realizării  unui catalog al meșterilor populari a apărut încă din anul 1998, când la Centrul Creației Populare BN s-a inițiat un proiect de cercetare ce urmărea inventarierea meșterilor populari și a meșteșugurilor tradiționale ”. De  atunci a început cercetarea pe teren, s-au întocmit fișe și s-au creat portrete pentru fiecare meșter dintr-un domeniu sau altul de activitate, au fost folosite informații și materiale foto-video aflate în arhivele CJC, ilustrații și mărturii  despre meșteșuguri și creatori de frumos. Despre demersul de salvgardare al  patrimoniului cultural imaterial local, ne vorbește într-un amplu  studiu  dr. Patricia – Smaranda Mureșan, etnolog și cercetător științific al acestei importante instituții. Fiecare detaliu al proiectului este argumentat de Domnia sa printr-o investigare meticuloasă a fenomenului și un studiu aprofundat asupra literaturii de specialitate prin care scoate la lumină elementele imprevizibile ale acestui areal etnografic. Albumul cuprinde 6 capitole însoțite de ilustrații color de o rară frumusețe, claritate și autenticitate  : Tezaure umane vii, Meșteri populari, In memoriam, Arta naivă, Muzee și colecții etnografice sătești, Harta  cu subzonele etnografice din Bistrița-Năsăud. Primul capitol ,,Tezaure umane vii ” face parte din Programul Ministerului Culturii, care a acordat 6 titluri pentru județul Bistrița-Năsăud, din care 4 sunt adresate unor meșteri populari locali ( Bacea Nicolae, Tureac, cojocar, Bodescu Ana, Salva, creatoare de costume populare, Cosmi Floarea, Runcu Salvei, opincar, Sava Nicolae, Bistrița, creator de instrumente muzicale). La capitolul ,,In memoriam ” sunt creionate portrete de meșteri populari trecuți în veșnicie ale căror povești de viață sunt impresionante și redau atmosfera satelor tradiționale de altădată. Cei 79 de meșteri populari  cuprinși în acest album au diverse îndeletniciri în care s-au afirmat de-a lungul timpului : țesutul, cusutul, pielăria, cojocăria, broderia, confecționarea costumelor populare, a pălăriilor  (vestitul clop cu păun), a curelelor late, fierăritul, cojocaritul, olăritul, dogăritul, prelucrarea lemnului și a pietrei, etc. Arta naivă este reprezentată  de pictorul din Nepos, Nechita Bumbu, Casa Costumului popular ,,Virginia Linul ”, Salva și Nicoratex, Sărata. Din album nu lipsesc colecțiile și muzeele sătești existente în mai toate comunele din județ, adevărate depozitare de comori ale vieții rurrale, precum : Muzeul satului din localitatea Ilva Mare, ,,Căsuța lui Guzuța” din localitatea Poaian Ilvei, Colecția de Artă Populară ,,Silvia Floarea  Toth ”din Mocod, Muzeul sătesc (Casa Cioncului ) Budurleni, Colecția Etnografică ,,Mirela Andrecuț” din Lunca (Friș ), Muzeul sătesc din localitatea Jeica, Muzeul sătesc din localitatea Josenii Bârgăului, Muzeul sătesc de Artă Populară și Etnografie ,,George Nechiti” din Feldru, Colecția Etnografică ,,Constantin Câmpean” din localitatea Șieuț, Muzeul Sătesc din localitatea Dumitra, Casa Maghiară din Teaca, Colecția etnografică ,,Măriuța Zbânca ” din Șieu, Colecția Etnografică ,,Iacob Pop ” din localitatea Lunca (Friș ), Casa tradițională de pe Valea Țibleșului, din localitatea Spermezeu. Așezată pe un suport științific și tehnic elevat și cu largi deschideri pentru următorul volum, lucrarea de față este un document de valoare incontestabilă al culturii noastre tradiționale, o adevărată punte de legătură între generații, unic nu numai pentru județul Bistrița-Năsăud, ci și pe plan național.

Mircea Daroși