Autor: © Florin BĂLĂNESCU
Foto: © Fostul sediu al Primăriei din Bacău, Arhiva personală.
Agata ® 1994 – 2025 ; Luceafărul © Drepturi de autor. Toate drepturile rezervate.

Eugen Șendrea s-a născut la 25 februarie 1951, la Bacău și a murit la 31 iulie 2016, în același oraș, unde a și fost înmormântat. A absolvit Facultatea de Istorie-Filosofie a Universității Alexandru Ioan Cuza din Iași și Școala Militară de Infanterie și Cavalerie din București. A fost căsătorit și a avut un fiu. A lucrat ca profesor la Liceul Eudoxiu Hurmuzache din Rădăuți, muzeograf la Complexul Muzeal din Fălticeni, expert și șef al Oficiului Județean pentru Patrimoniul Cultural Național din Bacău și bibliotecar la Biblioteca Județeană Costache Sturdza din același oraș. A publicat circa 25 volume și peste 4.000 de articole de istorie băcăuană, alte lucrări rămânând finalizate în manuscris. A participat la expediții de cercetare, simpozioane locale și naționale, conferințe de popularizare științifică și emisiuni de radio și televiziune. A primit numeroase distincții, între care titlul de Cetățean de Onoare al municipiului Bacău (2008).

• Despre fostul sediu al Primăriei din Bacău, mi-a vorbit într-un interviu realizat în anul 2012, în același oraș.
• – Domnule Eugen Șendrea, de când datează acest edificiu?
• – Ridicată în 1774 și aflată în centrul Bacăului, pe bulevardul Ioniță Sandu Sturdza, numărul 1, este cea mai veche clădire din oraș, care-și păstrează, în mare, și astăzi, aspectul de odinioară.
• – Cum arăta construcția inițială?
• – Avea un singur nivel, cu uși și ferestre înalte, arcuite la partea superioară, și acoperișul neregulat, în patru ape; în față, exista un scuar cu flori și arbori falnici, unde era amplasat bustul lui Mihail Kogălniceanu.
• – Ce destinații a mai avut?
• – În acest imobil, în martie 1848, hatmanul Alecu Aslan a proclamat, în calitate de președinte, „Republica de la Bacău”, un proiect de autonomie locală, înăbușit de trupele domnitorului Mihail Sturdza. În afară de reședința primăriei, palatul a mai fost sediul pompierilor, care – culmea! –, în jurul anului 1855, a luat foc! În 1877, în fața clădirii au defilat trupe ale Armatei Române învingătoare în Războiul de Independență, din 1893 o aripă a construcției a găzduit Biblioteca Publică [devenită, ulterior, Biblioteca Municipală], cu o sală de lectură și un singur bibliotecar, iar, în timpul Primului Război Mondial, imobilul a adăpostit autoritățile locale. Din 1948, în acest edificiu a funcționat, din nou, primăria, pentru ca, după 1960, aici să revină fondul de carte al orașului, sub numele de Biblioteca Județeană Costache Sturdza. În fine, din 2000 palatul a fost restaurat, după care a devenit sediul unei organizații obștești.
• – Clădirea a suferit modificări de-a lungul timpului?
• – Au fost făcute unele transformări, care au vizat aspectul intrării și structura treptelor – inițial, din piatră și, actualmente, din ciment. În schimb, colonadele, ferestrele și cornișele au rămas aceleași.
• – Ce personalități au fost oaspeți aici?
• – Între mulți alții, pe aici au trecut Nicolae Iorga, George Bacovia, George Enescu și Alice Rosetti-Tescanu [fostă Jora, căsătorită cu Dumitru Rosetti-Tescanu și nepoată a lui Costache Negri], care l-a cunoscut pe Victor Hugo la Paris, purtând cu el o bogată corespondență și făcându-i chiar o invitație la Bacău, neonorată, însă, de marele scriitor.
• Florin Bălănescu