Autor: © Florin BĂLĂNESCU
Foto: © Palatul Știrbey din Dărmănești, Arhiva personală.
Agata ® 1994 – 2025 ; Luceafărul © Drepturi de autor. Toate drepturile rezervate.

Despre Palatul Știrbey din Dărmănești, județul Bacău, profesorul Vasile Alexa mi-a vorbit într-un interviu realizat în anul 2010, în incinta acestuia.

• – Domnule Vasile Alexa, cine și când a construit acest palat?
• – Clădirea, aflată pe versantul Muntelui Lapoș, la altitudinea de 600 m, a fost ridicată de George [(Gheorghe) A.] Știrbey [căsătorit cu Elisabeta Băleanu] între 1913 și 1914, după planurile arhitectului Nicolae Ghika-Budești, folosind meșteri italieni. Maria Știrbey [născută Ghika-Comănești, soția lui Alexandru Știrbey și mama lui George Știrbey] a moștenit domeniul Dărmănești în 1869 și a construit, împreună cu soțul ei, vechiul conac (cel de jos).
• – Ce cuprindea domeniul?
• – Proprietatea era alcătuită din primul conac, palatul nou (cel de sus), înconjurat de o pădure de goruni bătrâni, curtea acestuia, de 12,5 ha, și peste 6.000 ha de moșie, constând din pământ arabil, fânețe, păduri și iazuri. În fața edificiului, erau alei pietruite cu prundiș, o grădină cu flori, un lac și o terasă unde musafirii petreceau până noaptea târziu. În spate, se aflau un beci masiv, casele îngrijitorilor, hambarele pentru cereale, grajdurile vitelor (aveau zeci de vaci de lapte și cai), remizele trăsurilor, magazii, grupuri sanitare și alte dependințe.
• – Faceți, vă rog, o descriere a clădirii.
• – Palatul este construit în stil neoromânesc, din cărămidă, și ocupă suprafața de 0,45 ha. Are patru niveluri (subsol, parter și două etaje) și o aripă în „L” (parter și etaj), reprezentând zona administrativă, la care sunt anexate alte două corpuri (doar parter). Intrarea principală dă într-o terasă deschisă, semicirculară, cu scări ample, având o latură de 2,4 m. Edificiul include 36 de camere cu tot atâtea băi și adăpostea mobilier de epocă, sobe din porțelan, o bibliotecă valoroasă, oglinzi de cristal și tablouri de preț. Încăperile corpului central, destinate zonei oficiale, au dimensiuni mult mai mari decât celelalte, cu deschideri de până la 10 m. Accesul între niveluri se face pe o scară din lemn masiv, iar tâmplăria este realizată din stejar masiv. Fațadele (tencuite sau cu zidărie aparentă) prezintă uși și ferestre cu ancadramente neogotice din cărămidă, precum și balcoane cu elemente decorative din lemn. Rețin atenția turnul-foişor de inspiraţie mănăstirească și soclul înalt, din piatră de carieră.
• – Ce destinații ulterioare a avut palatul?
• – Din 1948 până în 1977, a fost sediul unui sanatoriu, iar, între 1978 și 1989, a găzduit o tabără pentru copii. În această perioadă, clădirea s-a degradat semnificativ, fiind afectate structura de rezistență, zidăria exterioară, tencuielile interioare, subsolul, tavanele și instalațiile.
• – Ce știți despre descendenții familiei?
• – George Știrbey [născut în 1883] a trăit în acest palat până în 1917, când a murit de tifos exantematic. El a avut două fiice – Sanda [măritată cu arhitectul George Matei Cantacuzino] și Marina [căsătorită cu prințul Constantin Basarab Brâncoveanu]. Prima se ocupa cu treburile gospodărești și cu administrația palatului (îngrijitori, pământuri, păduri și venituri), iar sora ei era pasionată de aviație și de automobilism; primea musafirii, plimbându-i prin pădure sau la cascadele Nasolea [Mică și Mare] de la Valea Uzului și aducându-i înapoi. Urmașii lor sunt Șerban Cantacuzino, arhitect, și Marie-Lyse (fiul și fiica Sandei), Constantin Emmanuel Brâncoveanu, profesor universitar, și Mihai Gheorghe Ștefan Brâncoveanu, profesor de matematică la Paris (fiii Marinei).
• – Morminte ale familiei există în zonă?
• – Nu sunt; osemintele înhumate aici au fost strămutate în cavoul Palatului Știrbey de la Buftea [oraș în apropiere de București].
• – Proprietatea a fost revendicată?
• – Domeniul a fost solicitat și câștigat, în 2005, de Șerban Cantacuzino (stabilit în Anglia), nepotul lui George Știrbey, și Marina Maria Basarab (domiciliată în Franța), strănepoata aceluiași prinț. [Ei l-au vândut, în 2014, unui om de afaceri israelian, care a restaurat complet palatul timp de trei ani.]
• Florin Bălănescu