Autor: © Florin BĂLĂNESCU
Foto: © Gara din Botoșani, Arhiva personală.
Agata ® 1994 – 2025 ; Luceafărul © Drepturi de autor. Toate drepturile rezervate.

Gheorghe Median s-a născut la 11 octombrie 1949, în satul Nucșoara de Jos, comuna Râncezi (astăzi, în comuna Posești), plasa Văleni, județul Prahova și a murit la 11 octombrie 2025, la Botoșani, fiind înmormântat la Cimitirul Pacea din municipiu. A fost căsătorit și a avut un fiu și o fiică. A absolvit Facultatea de Istorie a Universității Alexandru Ioan Cuza din Iași, după care a lucrat ca muzeograf în cadrul Muzeului Județean de Istorie din Botoșani până la pensionare, în anul 2014. Este autorul volumelor Armenii în istoria și viața orașului Botoșani (2001), Ileana Turușancu – studiu monografic (2004), Nicolae Iorga și Botoșanii – legături epistolare (2006), Personalități botoșănene. Ileana Turușancu – corespondență (2010), Octav Onicescu – scrisori către Luigia (2012) și File de enciclopedie culturală botoșăneană (2024).

Despre gara din Botoșani, mi-a vorbit într-un interviu realizat în anul 2014, în același oraș.

• – Domnule Gheorghe Median, de când datează gara orașului?
• – A fost inaugurată în 1872, odată cu darea în exploatare a liniei ferate Verești – Botoșani, care are o lungime de 44 km. Clădirea, cu o arhitectură sobră, apuseană, una dintre cele mai frumoase ridicate atunci în oraș, precum și calea ferată, au fost construite de un concern austriac condus de inginerul Victor von Offenheim, care a proiectat și edificiile gărilor din Verești, Roman și Pașcani. Această gară este una specială, pentru că e cap de linie, calea ferată până la Dorohoi fiind construită mai târziu; cine venea de la București, de exemplu, cobora la Botoșani și, tot de aici, lua trenul retur.
• – Cum arăta gara în ilustratele de epocă?
• – Din păcate, acestea redau doar partea din față a stației, nu și zona peronului, al cărui acoperiș era sprijinit pe stâlpi metalici, cu capiteluri în formă de floare, de care atârnau lampioane ce luminau serile; era un peisaj romantic: în față, trăgeau trăsurile, oamenii erau altfel îmbrăcați și mai puțin grăbiți decât acum, iar clădirea corespundea acestui tip de societate de atunci.
• – Există diferențe notabile între gara de altădată și cea de astăzi?
• – Nu, pentru că, în sine, clădirea este aceeași, fiind doar modernizată; ulterior, au fost refăcute căile ferate și a fost construit un pasaj pe sub ele, prin care se ajunge la linia a doua, acestea neexistând inițial.
• – Cum este structurată clădirea gării?
• – Imobilul are parter și etaj, cu o intrare monumentală spre un hol unde se află casele de bilete. În zona dinspre peron, sunt situate saloanele de așteptare și încăperile în care se păstrează bagaje și mărfuri, iar, în partea superioară – birourile administrative; altădată, la etaj stătea șeful gării, pentru că era obligat să locuiască în clădire.
• – Ce personalități au trecut pe aici?
• – Prin această gară, s-au perindat mulți oameni politici, scriitori și artiști. Spre exemplu, Mihai Eminescu, în 1887, când, bolnav fiind, s-a întors de la București la Botoșani, unde a fost îngrijit de sora sa Harieta. Prin aceeași gară, a trecut și Nicolae Iorga, între 1924 și 1929, atunci când venea pentru a deschide cursurile de vară ale universității populare ce-i purta numele; era așteptat de unul dintre fruntașii comunității armene, marele profesor de limba franceză Ariton Iacobeanu, la care și stătea când venea în oraș. Tot aici, a ajuns și George Enescu, de câte ori concerta la Botoșani, unde avea prieteni foarte buni – Cristea [Christian] Ciomac, primarul orașului în 1928, care îl lua cu trăsura de la gară și îl adăpostea în casa lui, și fratele său, Emanoil Ciomac, cel mai bun biograf al compozitorului. Copil fiind, aici a poposit și George Călinescu, pentru că tatăl său a fost impiegat al gării pentru câțiva ani. Prin această stație, a trecut și Trenul Regal, ce l-a adus, în 1905, pe Regele Carol I la manevrele militare desfășurate în zonă, iar, în 1917, l-a transportat pe Regele Ferdinand I pentru a inspecta modul în care se pregătea Armata Română în vederea marilor asalturi, din vara aceluiași an, de la Mărășești, Mărăști și Oituz. Tot aici, a venit și generalul [francez Henri Mathias] Berthelot, care a ajutat la refacerea militară a României în Primul Război Mondial. Din lumea artistică, au poposit în gară Ștefan Luchian, Aristița Romanescu, Hariclea Darclée, Constantin Tănase, George Vraca și mulți alții.

Florin Bălănescu