Autor: © Florin BĂLĂNESCU
Foto: © Salina Cacica, Arhiva personală.
Agata ® 1994 – 2025 ; Luceafărul © Drepturi de autor. Toate drepturile rezervate.

Despre Salina Cacica din satul și comuna cu același nume, județul Suceava, ghidul Ioana Croitoriu mi-a vorbit într-un interviu realizat în anul 2010, în interiorul acesteia.

– Doamnă Ioana Croitoriu, de când funcționează această salină?
– La început, pe acest loc era un teren mlăștinos, cu multe rațe sălbatice, iar polonezii au botezat mina după numele acestei păsări în limba lor, „kaczka”. Valorificarea zăcământului de sare a început în 1791, la porunca Mariei Tereza, împărăteasa Austriei, cu participarea unor specialiști polonezi. Salina, care este alcătuită, integral, din sare gemă, a fost lucrată manual, cu dalta și ciocanul, de către mineri.

– Care este procedeul tehnologic de exploatare?
– Sarea se extrage de la adâncimea de 90 m, prin introducerea în mină a apei sub presiune, care dizolvă masivul de sare, apoi saramura este trimisă, cu ajutorul pompelor, prin conducte, la instalația de fierbere și recristalizare a sării, aflată la o distanță de 3 km. Sarea din mină are culoarea gri, dar, prin fierbere și evaporare, se obține sarea albă, extrafină. Se obțin circa 90 t de sare extrafină la fiecare opt ore, iar specialiștii estimează că rezervele de sare totalizează 238 de milioane de tone și sunt suficiente pentru următorii 500 de ani.

– Faceți, vă rog, o descriere a salinei.
– Mina se vizitează de la jumătatea secolului al XIX-lea, iar circuitul are o lungime de 200 m. În subteran, există trei orizonturi – două ale traseului turistic și unul de extracție –, unde se accede pe 286 de trepte din brad, vechi de peste 200 de ani. Muzeul sării este amplasat în clădirea administrației și deține unelte, hărți, fotografii, minerale și artefacte arheologice. Capela ecumenică Sfânta Varvara se află la 29 m adâncime, unde, în fiecare an, pe 4 decembrie, de Sfânta Varvara, ocrotitoarea tuturor minerilor, trei preoți (ortodox, romano-catolic și greco-catolic) celebrează un tedeum în fața credincioșilor din sat. La adâncimea de 35 m, se găsește o capelă ortodoxă de dimensiuni mai mici, unde sunt expuse o icoană, precum și câteva sculpturi și o cruce realizate din sare. La 42 m adâncime, există o fântână arteziană, un lac sărat artificial, pe marginea căruia se formează cristale de sare, și Grota Piticilor. Înainte, aici era un spațiu pentru distracție, unde minerii își plimbau familiile cu barca. La adâncimea de 45 m, se află Sala Inginer Agripa Popescu, după numele primului director general al Regiei Monopolurilor Statului, o încăpere cu parchet, candelabre și trei balcoane săpate în sare, în care aveau loc baluri și întâlniri festive. La 75 m adâncime, se situează Sala General [Eremia] Grigorescu, unde este amenajat un teren de sport pentru tratamentul astmului și al altor afecțiuni respiratorii cu ajutorul aerosolilor salini. Inițial, acolo a fost depozitul de brânză, pentru că, la acest nivel, se menține o temperatură constantă de circa 10° și brânza absorbea atâta sare câtă era nevoie, păstrându-se, aici, în condiții foarte bune.

– Posibilitățile turistice ale minei sunt suficient exploatate?
– Cum se spune, este loc și de mai bine…

Florin Bălănescu