Pompiliu Râmniceanu  și  Ștefan  Marcu zis Cioclez doi vechi țapinari coborau de pe munte după o săptămână grea. Cărarea lor era o scurtătură printre cilindrii nucleari. Cunoșteau patrulele și le aduceau săptămânal câte o sticlă de gutuiată un fel de pălincă. Primeau bani frumoși  de la patrule.
Drumul li se păru mai lung.
Cei din vale așteptau cadouri și bani de sărbători.
Pe măsură ce se apropiau li se părea totul schimbat. Locul de la poalele dealului era plin de flori multicolore. Cunoscuții cilindri nucleari dispăruseră. Și totuși patrulele înarmate până în dinți se schimbau la ore fixe.
Țapinarii nu mai pricepeau nimic. Deasupra lor departe în cer răsunau explozii fără încetare cu un fum alburiu.
Ajunși la primul punct de control se opriră ca să-și tragă sufletul.  Luară câte un gât de palincă din plosca de rezervă și rămaseră în așteptare. La capătul aleii apărură primele două patrule. Se salutară și se opriră în dreptul mult așteptaților purtători de licoare fermecată. Prețul  mai mare nu  fu comentat. Era marfă bună și veneau sărbătorile.
Patrulele sub căldura unui gât consistent gratis din ploscă le povestiră despre cele întâmplate de curând în Valea Morții.
Pentru a evita o catastrofă nucleară , printr-un magnet cosmic de mare putere cilindrii cu uraniu au fost smulși din carcase și proiectați la nivel magnetic planetar.
Privind fostul câmp nuclear, Ștefan Cioclez și Holborosu zăriră un lan de suflete moarte care strigau în cor :
-Plecați repede! Focul aruncă mirosuri grele. Degajă otrăvuri care acționează mistic: auditiv și olfactiv. Patrulele deja plecaseră.
-Ștefane eu  zic s-o tăiem cât mai repede.
-Plecăm îndată, dar să culegem niște floricele cu efect nociv pentru dușmani,
Cu ele putem deveni șefi în Cucuieți.
-Ai dreptate. Eu voi fi primul șef și tu ajutorul meu.
– Va alege obștea.
În grabă luară traistele cu ierburi malefice. Patrulele curioase mirosiră și căzură ca secerate. Țapinarii porniră spre sat cu tot bagajul.

Vasile Lefter, membru UZPR