Autor: © Florin BĂLĂNESCU
Foto: © Fostul Palat Municipal din Bacău, Arhiva personală.
Agata ® 1994 – 2025 ; Luceafărul © Drepturi de autor. Toate drepturile rezervate.

Despre fostul Palat Municipal din Bacău, scriitorul, publicistul și filatelistul Ioan Catană mi-a vorbit într-un interviu realizat în anul 2010, pe locul acestuia.

– Domnule Ioan Catană, care este istoria fostului palat municipal?
– După ce, în iarna anului 1890, a ars casa lui Mavromati Sion, primăria orașului a cumpărat terenul, unde a construit Ateneul Cultural Vasile Alecsandri, care era și sediul fostului palat administrativ. Imobilul purta acest nume pentru că locul unde a fost ridicat era foarte aproape de casa în care s-a născut marele poet. Lucrările au început în 1895, în timpul primarului Costache Radu, și au fost finalizate în 1897. În 1906, când au fost terminate îmbunătățirile ulterioare, clădirea avea 15 loji pentru teatru.

– Ce personalități ale vremii au poposit aici?
– Din 1896 până în 1936, în această clădire au jucat actori ai teatrelor naționale din București [actualmente, Ion Luca Caragiale] (Constantin Nottara și Agatha Bârsescu), Iași [astăzi, Vasile Alecsandri] și Craiova [în prezent, Marin Sorescu], precum și ai companiilor teatrale Bulandra-Maximilian-Storin (Lucia Sturdza-Bulandra, în 1914) și Cărăbuș (Constantin Tănase, din 1919). În timpul Primului Război Mondial, George Enescu a dat, aici, câteva concerte pentru publicul băcăuan și pentru răniții aduși de pe front, întrucât în sala de spectacole a funcționat, între 1916 și 1918, un spital. În 1929, activitatea artistică a fost mutată în Palatul Mărăşti [fostul Hotel Athénée Palace și, din 1950, Hotelul Central].

– Faceți, vă rog, o descriere a edificiului!
– Clădirea avea parter și etaj, cuprinzând aproximativ 50 de camere și un turn lateral pentru supravegherea focurilor din oraș, care, în 1936, nu mai exista. La etaj, o sală era destinată conferințelor, concertelor și spectacolelor de teatru, în timp ce o alta găzduia biblioteca publică, cu peste 3.000 de volume. Aripa dreaptă adăpostea chestura poliției, înființată în 1929, iar cea stângă – secția de pompieri. Inițial, acoperișul era din cherestea, înlocuit, mai târziu, cu altul din ardezie. În față, se aflau un spațiu pavat, cu deschiderea unei piețe, și o stație de trăsuri, iar, de jur-împrejur, mai mulți copaci, flori și verdeață, care constituiau unul dintre locurile de promenadă preferate ale băcăuanilor.

– Care a fost soarta ulterioară a imobilului?
– În anii ’40, Ateneul Popular, așa cum s-a numit mai târziu, a devenit sediul Filarmonicii [azi, Mihail Jora] din Bacău. De mai multe ori, palatul a fost afectat de incendii, o dată chiar pe când era sediul pompierilor, iar cel din 1963 a distrus complet clădirea, care a fost demolată.

Florin Bălănescu