Autor: © Florin BĂLĂNESCU
Foto: © Mănăstirea Agapia, Arhiva personală.
Agata ® 1994 – 2025 ; Luceafărul © Drepturi de autor. Toate drepturile rezervate.

Despre Mănăstirea Agapia din satul Agapia, comuna cu același nume, județul Neamț, maica Filofteia Grunzișor mi-a vorbit într-un interviu realizat în anul 2010, în incinta acesteia.

– Maică Filofteia, care este istoria acestui așezământ monahal?
– Mănăstirea Agapia Veche, aflată sus, pe munte, la o distanță de 2,5 km de lăcașul nostru de închinare, a fost fondată la sfârșitul secolului al XIV-lea de un călugăr cu numele Agapie, de unde și denumirea ei. Originea numelui este cuvântul grecesc „agapo”, care înseamnă „a iubi”, adică iubirea lui Dumnezeu față de oameni. Călugării, crescuți în doctrina isihastră, au venit acolo din mănăstirile Secu și Neamț, după ce trăiseră, ca sihaștri, în Poiana lui Pahomie, iar, apoi, și-au făcut un schituleț și chilii din lemn. La scurt timp, construcțiile lor au fost distruse, într-o zi de Paști, de o avalanșă. Ei au ridicat o nouă biserică, în același loc, dar, după câțiva ani, și aceasta a fost ruinată din cauza pânzei de apă freatică, care, fiind foarte aproape de suprafață, a produs alunecări de teren și, de aceea, niciun lăcaș de cult nu a rezistat acolo. Biserica actuală este cea de-a noua, unele dintre cele dinainte fiind construite de domnitori ai Moldovei – Petru Rareș [1527-1538; 1541-1546], Alexandru Lăpușneanu [1552-1661; 1564-1568], Petru Șchiopu [1574-1577; 1577-1578; 1578-1579; 1582-1591] –, Anastasia Duca [soția voievodului Moldovei Gheorghe Duca, 1665-1666; 1668-1672; 1778-1783] și alții. La începutul secolului al XVII-lea, numărul călugărilor crescuse, spațiul devenise insuficient și, atunci, au hotărât să-și coboare gospodăria cu anexele în vale, pe acest loc. Ei au construit, aici, o bisericuță din lemn [Agapia Nouă, cu hramul Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril] după planurile arhitectului Ianache Ctisi de la Constantinopol, originar din Cipru, fiind susținuți de Gavriil Coci, hatmanul Moldovei și fratele domnului moldovean Vasile Lupu [1634-1653; 1653] și de soția sa Liliana. Biserica mare a fost zidită în forma în care se află și astăzi, în plan treflat, cu ziduri din piatră și granit groase de aproape 2 m și având, inițial, cinci turle. Între 1642 și 1644, a fost ridicat lăcașul de cult, iar, între 1644 și 1647, zidul de incintă supraetajat și chiliile. În 1803, Agapia Veche și Agapia Nouă au fost transformate de mitropolitul Veniamin Costache în mănăstiri de maici.

– Lăcașul de închinăciune a suferit modificări de-a lungul timpului?
– În 1821, turcii, urmărindu-i pe eteriștii care se retrăseseră în zona mănăstirilor nemțene, au dat foc așezămintelor monahale, le-au jefuit și le-au distrus, cele două Agapii având aceeași soartă. Maicile s-au străduit să refacă mănăstirea, să restaureze incinta și să supraînalțe clopotnița, care fusese ruinată, în timp ce, dintre turle, mai rămăseseră doar trei. Întrucât pictura murală fusese distrusă în urma incendiului din 1821, Nicolae Grigorescu, ajutat de fratele său Gheorghe, a pictat pereții interiori între 1858 și 1861. În 1903, într-un nou incendiu, care a durat trei zile și trei nopți, au ars acoperișul, două turle, balcoanele, ușile și pereții, rămânând numai pereții goi. Atunci, a fost adăugată, în partea de vest, veșmântăria, deasupra ei – o alta, iar, dedesubt, pridvorul. Dintre odoarele de preț, mănăstirea deține o icoană bizantină făcătoare de minuni din secolul al XIV-lea, pictată pe lemn, adusă de la Constantinopol, care reprezintă Maica Domnului cu Pruncul.

– Ce personalități ale neamului au ajuns la Mănăstirea Agapia?
– În afară de Nicolae Grigorescu, au mai fost regii Carol I și Carol al II-lea, care au făcut danii, Mihai Eminescu, două mătuși ale sale fiind călugărite aici, Ion Luca Caragiale, Barbu Ștefănescu Delavrancea, Alexandru Vlahuță, Garabet Ibrăileanu, Duiliu Zamfirescu, frații Alexandru și Ionel Teodoreanu, Otilia Cazimir, George Lesnea, Ioan Alexandru, ministrul Ion Petrovici și alți politicieni, oameni de artă, cultură și știință.

Florin Bălănescu