Autor: © Florin BĂLĂNESCU
Foto: ©Mănăstirea Putna, Arhiva personală.
Agata ® 1994 – 2025 ; Luceafărul © Drepturi de autor. Toate drepturile rezervate.

Despre Mănăstirea Putna din satul și comuna cu același nume, județul Suceava, protosinghelul Dosoftei Dijmărescu mi-a vorbit într-un interviu realizat în anul 2010, în incinta acesteia.

– Părinte Dosoftei, cine și când a ctitorit acest așezământ monahic?
– Biserica [cu hramul Adormirea Maicii Domnului], situată la 33 km nord-vest de Rădăuți, a fost zidită, între 1466 și 1469, de domnitorul Ștefan cel Mare [și Sfânt, 1457-1504], pe locul unei vechi sihăstrii de călugări, fiind sfințită la 3/14 septembrie 1470. Zidul de incintă, Turnul Tezaurului [singurul care se mai păstrează] și fortificațiile au fost terminate în 1481.

– Complexul monahal a suferit modificări de-a lungul timpului?
– În 1484, un incendiu a distrus chiliile și a afectat, parțial, biserica, restaurată și pictată, ulterior, de Ștefan cel Mare. În 1653, mănăstirea a fost devastată de cazacii lui Timuș Hmelnițki, lucrările de reconstruire fiind începute, în același an, de voievodul Vasile Lupu [1634-1653; 1653], continuate, în perioada 1654-1658, de domnitorul Gheorghe Ștefan [1653; 1653-1658] și terminate, în 1662, sub domnia lui Eustatie Dabija [1661-1665]. Sfântul lăcaș a mai fost restaurat între 1756 și 1760, în 1902, când a fost refăcut acoperișul, și în perioada 1961-1975, ultimele renovări fiind inițiate în 2007 [și finalizate în 2013]. La 6 iulie 1940, trupele sovietice au încercat să ocupe localitatea Putna și să o anexeze la Republica Sovietică Socialistă Ucraineană, dar atacul a fost respins de Armata Română.

– Descrieți, vă rog, ansamblul monastic.
– Biserica este construită în stil moldovenesc, cu elemente bizantine, gotice și renascentiste, de formă trilobată și cu ziduri groase din bolovani de piatră și cărămidă, pe fundație din bolovani de piatră. Este împărțită în altar, naos, camera mormintelor, pronaos și pridvor [închis], având 37 m lungime, 11 m lățime și 33 m înălțimea la turlă. În gropniță, se află mormintele lui Ștefan cel Mare, al Mariei, soția sa, și ale lui Bogdan și Petru, fiii săi, iar, în pronaos, sunt înmormântați Maria, fiica lui, doamna Maria, soția lui Petru, și Ștefan, nepotul acestuia. Edificiul a fost pictat la interior și la exterior, un fragment din pictura originală fiind încastrat deasupra ușii dintre gropniță și pronaos. Catapeteasma este sculptată în lemn de ulm și de tei, în stil baroc spre rococo. La exterior, clădirea este încinsă cu un brâu răsucit în torsadă, motiv prezent și în ornamentația interioară. Intrarea în incinta mănăstirii se face pe sub arcul boltit al unui turn compus din parter și etaj, zidit, în 1757, în timpul domniei lui Constantin Racoviță [1749-1753; 1757], pe a cărui fațadă estică este gravată stema Moldovei, datată 1471. La Marea Serbare de la Putna din [15/27-16/28 august] 1871 [prilejuită de împlinirea a 400 de ani de la sfințirea mănăstirii], Mihai Eminescu a înnoptat în sala de la etaj, de aceea construcția îi poartă numele; cu acel prilej, el a supranumit sfântul lăcaș „Ierusalimul Neamului Românesc”. Turnul-clopotniță, situat pe aceeași latură [de est], a fost construit în 1882, iar paraclisul [cu hramul Sfinții Apostoli Petru și Pavel], amplasat în partea vestică, a fost înălțat în 1759, pe locul vechiului turn-clopotniță, deteriorat la cutremurul din 1739, fiind restaurat între 1976 și 1983. Pe latura sudică a incintei, se găsește Casa Domnească, ridicată în perioada 1982-1988 pe temeliile celei vechi, distrusă de habsburgi. [Din 2013, mănăstirea figurează în Lista Monumentelor Istorice].

– Ce cuprinde muzeul alăturat?
– Acesta este cel mai bogat și mai valoros din țară, deținând broderii realizate în tehnică bizantină, țesături lucrate în fir de aur, argint și mătase, brocarturi, cruci (între care și cea mai veche din lemn păstrată din Moldova), cârje și mitre arhierești, icoane ferecate, cărți bisericești, manuscrise, obiecte de cult din metale prețioase, argintării, ceramică și o copie a sabiei lui Ștefan cel Mare, originalul aflându-se la Muzeul Topkapi din Istanbul [Turcia].

Florin Bălănescu