Autor: © Florin BĂLĂNESCU
Foto: © Galeria Oamenilor de Seamă din Fălticeni, Arhiva personală.
Agata © 1994 – 2026 ; Luceafărul © Drepturi de autor. Toate drepturile rezervate.

Despre Galeria Oamenilor de Seamă din Fălticeni, județul Suceava, muzeograful Adrian Cocârță mi-a vorbit într-un interviu realizat în anul 2009, în incinta acesteia.

– Domnule Adrian Cocârță, cine au fost proprietarii clădirii care adăpostește muzeul?
– Imobilul, construit în 1850 și situat pe Strada Sucevei, numărul 91, a aparținut, inițial, boieroaicei Anastasia Cichirdic din Fălticeni, după care a ajuns în posesia avocatului Octav Lovinescu, tatăl dramaturgului Horia Lovinescu și al eseistului Vasile Lovinescu. În 1970, nemaiputând întreține și nici înstrăina locuința, cei doi frați au donat-o orașului, cu dorința ca aceasta să găzduiască scriitori și artiști aflați în trecere, precum și întâlniri cu ei sau cenacluri literare. Oficialitățile vremii au decis, însă, ca aici să fie amenajat un spațiu expozițional în care să fie prezentată activitatea personalităților fălticenene și, astfel, a luat ființă muzeul, ce a fost inaugurat în 1972. Până atunci, casa a mai găzduit sediile Sanepidului [astăzi, Direcția de Sănătate Publică Județeană] și al internatului de băieți al Liceului [în prezent, Colegiul Național] Nicu Gane. [Din 2015, edificiul figurează în Lista Monumentelor Istorice.]

– Faceți, vă rog, o descriere a sălilor de expoziție.
– Muzeul este constituit din șapte încăperi în care sunt expuse cărți, manuscrise, fotografii, tablouri, scrisori, busturi, documente și alte exponate referitoare la viața și activitatea a peste 50 de personalități culturale și științifice din Fălticeni și din împrejurimi, care au trăit o parte a vieții ori au creat în acest oraș. Prima sală este dedicată profesorului de istorie și senatorului Vasile T. Lovinescu, căsătorit cu Profira Lovinescu și tatăl a șapte copii, criticului literar Eugen Lovinescu, fiul său, și prozatorului de analiză psihologică Anton Holban, nepotul de soră al acestuia. Următoarele două camere sunt rezervate fraților Horia și Vasile Lovinescu, criticului literar și eseistului Monica Lovinescu, fiica lui Horia Lovinescu, și soțului ei, criticul literar, publicistul și poetul Virgil Ierunca, urnele cu cenușa celor doi soți fiind aduse de la Paris și înmormântate la Fălticeni; aici, pot fi admirate câteva piese autentice de mobilier din locuința de la București a lui Horia Lovinescu (masa de lucru, un scaun cu piele de Cordoba și o canapea), un lampadar și o cravată care i-au aparținut. Încăperea care urmează este destinată altor personalități locale (Sofia Cocea Chrisoscoleu, eseist, poet și prima femeie ziarist din Moldova, luptătoare pentru înfăptuirea Unirii Principatelor Române, Maria Cantacuzino, fiica banului Nicolae Canta din Horodniceni [sat în comuna cu același nume, județul Suceava], prietenă a lui [Nicolae] Bălcescu, [Vasile] Alecsandri și [Ion] Ghika, scriitorul, omul politic și filantropul Nicolae Istrati, fondatorul primei școli de teatru și muzică din Moldova, academicianul, scriitorul și omul politic Nicu [Nicolae] Gane, academicianul, scriitorul, ziaristul, eseistul, poetul, traducătorul și politicianul Mihail Sadoveanu, care a trăit aproape trei decenii la Fălticeni, istoricul, arheologul, poetul, prozatorul și publicistul Nicolae Beldiceanu, prozatorul și publicistul Nicolae N. Beldiceanu, fiul său, prieten cu Sadoveanu, povestitorul și gazetarul Ion Dragoslav, fost coleg de clasă al lui Eugen Lovinescu și al lui Sadoveanu, prozatorul, memorialistul și ziaristul Mihail Șerban, profesorul, prozatorul și jurnalistul Nicolae Jianu, criticul, istoricul literar și redactorul Mihai Gafița, profesorul, scriitorul, criticul și istoricul literar Constantin Ciopraga, cercetătorul, editorul, bibliograful, criticul și istoricul literar Gheorghe Cardaș, prozatorul, traducătorul și editorul Vasile Savel, profesorul și istoricul Constantin Sturzu, scriitorul și jurnalistul Grigore Ilisei, profesorul, istoricul și genealogistul Ștefan Sorin Gorovei, profesorul și filologul Corneliu Dimitriu, povestitorul și dascălul Ion Creangă, fost elev, vreme de un an, la Școala de Catiheți de aici, și poetul Nicolae Labiș, fost elev, timp de patru ani, la Liceul Nicu Gane). În continuare, se află sala alocată folcloriștilor (academicianul și etnograful Arthur Gorovei, învățătorul Mihai Lupescu, fostul său coleg de școală, învățătorul Alexandru Vasiliu, profesorul Gheorghe Fira, cărturarul, bibliotecarul regal, cercetătorul, magistratul, publicistul, bibliofilul și editorul Gheorghe T. Kirileanu, institutorul Ioan Stino, profesorul Gheorghe Stino, fiul său, profesorul, traducătorul și publicistul Aurel George Stino, fiul acestuia, profesorul germanist și traducătorul Virgil Tempeanu, învățătorul și traducătorul Serafim Ionescu, învățătorul Nicolae Stoleru și învățătorul Dumitru Turculeț). Sala următoare este consacrată actorilor (Matei Millo, Grigore Vasiliu Birlic și Jules Cazaban), regizorilor și scenariștilor (Paul Călinescu și Sică Alexandrescu), muzicienilor (Alexandru Alger și George Adamachi), precum și sculptorului Ion Irimescu. Ultima încăpere este afectată pictorilor (Ștefan Șoldănescu, Aurel Băeșu, Dimitrie Hârlescu și Leonard Gavrilescu), medicilor (Gheorghe Rojniță, întemeietorul Catedrei de igienă din cadrul Universității de Medicină [și Farmacie Grigore T. Popa] din Iași, Sofia Ionescu-Ogrezeanu, prima femeie neurochirurg din lume, Ioan Tănăsescu, creatorul școlii ieșene de chirurgie, chirurgul și inventatorul Demetri Popescu Fălticeni și psihiatrul Eliot Sorel), inginerilor (profesorul energetician Dimitrie Leonida și inventatorul Florin [Constantin] Ghiurea), geologilor (Nicolae Gligoraș, specialist în zăcăminte de petrol și gaze) și militarilor ([Teodora] Angela Lefterescu, prima femeie căpitan de cursă lungă din lume, și comandorul Constantin Costăchescu, comandantul submarinului NMS Delfinul în cel de-Al Doilea Război Mondial).

– Cum explicați numărul copleșitor al personalităților locale?
– Cred că motivația constă în felul deosebit de a fi al oamenilor de pe aceste meleaguri, la care se adaugă setea lor de cultură și nivelul ridicat al învățământului fălticenean de-a lungul timpului.

Florin Bălănescu